Povești cu sâmburi de adevărPovestiri HIPSTERice

“Poiana lui Iocan” s-a tehnologizat!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Am fost plecat la tara. Nu DIN tara. In tara. Nu departe de Bucuresti, dar… la tara. Ma asteptam sa fie altfel, dar n-a fost. Duminica oamenii inca se mai strang undeva. Fie la vreo terasa improvizata la o dugheana sateasca, fie la cineva la poarta sau undeva in “centru” comunei. Cunoscuti, necunoscuti, interactioneaza. Un fel de facebook live. Socializare, tata!

– Bai Ciocane, las-o dracului de treaba ma, nu vezi ca veni asta (eu, in viziunea lor) de la Bucuresti si tu nu iesi cu ochii din telefonul ala?! Hai ca da de baut o bere (chiar dadeam) ca vrea sa isi renoveze casa aia lu’ bunica-sa!
– Da-mi ma Ligheane, si mie numarul tau, zic eu scotandu-mi smartphone-ul sa-mi notez.
– O, da’ ce telefon avem aicea? facu Lighean ochii cat reteaua 3G cu acoperire nationala.
– Am un Nokia Lumia, cu ecran mai mare, camera buna… ingaim eu.
– Ba, ej’ prost? Lumnia? facu Lighean
– Ba, ej’ nebun? Lumnia? Nokia? Ce model? Pai a lu’ Vasi e tot Nokia…exclama robotic si A lu’ Pitulice
– Da, Nokia Lumia! 625, are Windows pe el… incerc eu sa-i corectez, apasand intentionat pe litere sa inteleaga “baetii” ca-i Lumia si nu LumNia, cum gresesc multi.
– Al meu are lanterna si radio efem, zise Vasi cu ochii in telefonul lui.
– Stiu, e un telefon clasic si bun, ce ai tu, de vorbit e excelent…zic eu, sa-l compatimesc cumva.
– Da, ma e clasic, zise Lighean, dar nu inteleg ce tot dracu butoneaza la el ca e asa simplu ca n-ai ce-i face! Ai poze cu femei goale, ma? Pe ala? Cu ecran alb-negru? si izbucni intr-un ras isteric
Vasi se uita stupefiat la Lighean.A lu’ Pitulice rade de se cutremura terasa.
– Pai vezi ca esti prost? Cum ma sa am poze pe asta? Si d-alea… Pai nu merge ma, ca n-are nici blutus (bluetooth, nota mea), d-ala de faci schimb de manele! Uite aici, daca vrei poze! si duse mana sub tricou si scoase o tableta de vreo 8 inci, pe care o tinea in pantaloni, la burta, cam cum tineam noi cand eram copii caietul de scoala cand aveam ore putine sau la sfarsit de an.
tableta_lenovo_ideatab_a5500_mtk_8382_16gb_8_ips_59-413867– I-a uite-l si pe astaaa unde isi tine tableta! exclama Lighean parca speriat.
– Nu-i santos la cap, se baga A lu’ Pitulice. Ii spargi naiba dis… displu… ecranul ala! incerca a lu’ Pitulice sa pronunte cuvantul display.
– Pai i-a uitati ma ce ceas mi-am luat, daca tot ma starniti aiurea asa… zice Lighean si isi arata mana la care trona un ceas Samsung Galaxy Gear. I-a uitati sunt 21 de grade! Dar nu in vodca de soarbe A lu’ Pitulice din ea… He-he-he…

Eu ramasesem prost. Dar mai mult la figurat, desi simteam ca daca mai stateam IQ-ul meu tindea vertiginos spre zero absolut si urma sa se loveasca de cimentul terasei, spargandu-se in mii de bucati.
– Ia uitati ba, aici poze! Stai sa ma conectez la uifiul (wifi, nota mea) lu’ Culita. CULITAAA! racni Vasi. Ce parola ai ba, aici la uifi? Ca ziceai ca-i gratis, da’ vrea parola!
– Mai ia o bere si-ti zic dupa… il tachina Culita, barman, manager, patron, entertainer, copywritter, om bun la toate in dugheana lui.
– Hai da-te-n smartfon d-aci, care-i ba?
– SimonaPicioareMisto, scris legat si cu litera mare la fiecare cuvant.
Toti izbucnira in ras. Printre ei, si eu. Se luase microbu’. Naspa.
– Bai al dracu mai iesti, ieri era alta! Ce tot le schimbi ma? Marti ce era, ca era una misto de tot cu Simona!
– SimonaRupe?
– Nu, alta…
– SimonaEBunaciune? zice si Vasi. Asa aveam pe tableta. D-aia nu se mai conecteaza acum, ciumete!
– SoPeSimona? isi da cu parerea si a lu’ Pitulice, razand.
– S-o…ce pe SImona, ma? S-o… ce? behahai Lighean (cratima imi apartine, desi nu cred ca asta era ideea in capul lor)
– S-o…
Ma bag, sa rup putin echilibrul asta, si sa castig ghemul pe serviciul adversarului si sa-mi dau cu parerea, aiurea asa… fac un break:
– E cumva, SimonaHalep?
Toti izbucnira in ras, facandu-ma sa rad si eu nestiind, de ce…
– Cine-i Simona asta, intreb?
– Bai, nu stii cine-i Simona?
– Nu, nu stiu. E o fata de pe aici?
Iar rasete…
– Ad-o ma, pe Simona, s-o iubeasca si el! La el la Bucuresti n-au Simone d-astea, zice Lighean
Culita se duce in spatele “barului”
– Bai Simona asta… le stie pe toate, frate! SI are o sora, ca vin impreuna! Una Gratziela, ii zicem noi…
Vine Culita cu… Simona
– Uite-o ma pe SImona! si-mi intinde un iPhone.
Ma uit prost, sa vad vreo poza. Cand colo… era vorba de Siri, asistentul vocal de la Apple. Ma bufneste rasul. Radem ca prostii, cu toti.
– Noi ii spunem SImona. Simona care le stie pe toate, daca o intrebi. Mai ales in engleza. Si cum noi nu prea le avem cu engleza, iti spun sincer, trebuie s-o aducem pe Gratziela sa putem intreba. Culita?!
– Iat-o si pe Gratziela! zise Culita punand o sticla de tarie pe masa.
– Ei, dupa ce bem niste Gratziela d-asta… vorbim o engleza… de numai Siri o intelege! He-He-he… rade tare Lighean.
Radem cu toti.Rad si eu, rade si Simona si Gratziela, de se cutremura strada cu terasa asta in care tehnologia si oamenii m-au bulversat. De tot. Si e doar o particica din sat! 🙂
logo1

Apropo vezi ca pe linkuri te duci direct pe saitul celor de la StradaIT, care are reduceri de Black Friday in campania lor “Am pornit cursa Black Friday!”

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *