Mandache vs. Filme

Scurtcircuit (2017) – Punctul în care fiecare dintre noi trebuie să-și dea un RESTART

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Când m-am dus sa văd avanpremiera filmului românesc Scurtcircuit nu ştiam decât că regizorul Cătălin Saizescu (foto mai sus) a mai regizat comedia din 2004 Milionari de Weekend şi că e fiul marelui regizor care a fost Geo Saizescu, cu ale sale filme emblematice pentru comedia si filmul romanesc (Secretul lui Bachus, Secretul lui Nemesis, Păcală, Astă seară dansăm în familie etc.).

Văzusem trailerul filmului, ştiam de tragedia din 2010 de la Maternitatea Giuleşti, în care au pierit într-un accident cu incendiu, 6 din 11 bebeluşi din secția de neonatologie, fiind nascuți prematur. Urma să mă lovească ceva ce numai un părinte poate simți. Eram pregătit.

Aici era, oarecum, “nebuloasa”: cum să facă regizorul Cătălin Saizescu un film despre o așa dramă nemaivăzută? El care, cred că, răsuflă comedie prin toți porii, va reuşi sa ofere un film atât de dramatic fără să se ducă în zona comediei?

Mi-am răspuns la întrebări odată cu vizionarea filmului, numai că, după, s-au ivit noi întrebări în cap la care nu voi găsi răspuns așa cum nici personajele mai mult sau mai puțin fictve, din film, nu au putut răspunde.

Filmul Scurtcircuit/ Fault Condition, a fost  premiat în 2017 la Festivalul Internațional de Film de la Shanghai pentru realizari artistice remarcabile (The Outstanding Artistic Achievement) , ceea ce mă bucură. Mă bucur că și-a găsit apreciere într-o astfel de competiție, mai ales ca spune o poveste reală, poate prea reală. Trist de reală.

Dincolo de ”filmul tragediei” de la Maternitatea Giulesti, Cătălin Saizescu a adăugat o poveste de dragoste dintre doi adolescenți, Emi şi Melania (Manuel Nicolae şi Maruca Băiaşu, care aveau la momentul filmării filmului, 15 ani) ce aduc pe lume un copil prematur după o idilă specifică vârstei.

 

 

Şi de aici povestea se complică. Se complică de când rămâne Melania însărcinată, de fapt, pentru câ situațiile apărute (familie, prieteni, cunoştințe, relații etc.) sunt cât se poate de… româneşti, ca să zic aşa, pentru că vei recunoaşte reacțiile şi acțiunile care ne definesc, din păcate, dacă ne raportăm la anii de după 1990.

Filmul se vrea a fi un scurtcircuit in sufletul şi mintea fiecăruia dintre noi, pentru a face un pic mai mult, să ne implicăm şi mai mult, să ne pese şi să vedem unde putem îmbunătăți orice, pentru a ajunge să mergem pe o cale corectă spre un viitor frumos colorat. Avem nevoie de un RESTART.

Exact ca un PC care nu mai dă randament din cauză că are prea multe procese și aplicații deschise, care dau erori și nu se mai pot închide normal de la un buton de OFF, iar un restart șterge tot și revine la viață mai vioi.

Avem nevoie de acest scurtcircuit, de acest restart. Ca acel punct Zero, din decembrie 1989 și ca toate astfel de Noi Începuturi cunoscute în istorie, dar la un alt nivel, unul interior, aflat în fiecare din noi, pentru ca viitorul pe care-l creăm acum să fie un viitor așa cum îl visăm de aproape 30 de ani.

Sunetul și imaginea filmului Scurtcircuit sunt extrem de bune, la fel ca și efectele speciale, ceea ce te face să simți acțiunea din plin, să experimentezi o parte din ceea ce au simțit și văzut pompierii salvatori care au intrat în acea secție de neonatologie cuprinsă de flăcări. Bun. Nota 10 pentru imagine și sunet. Sincer, nu mă așteptam, pentru un film cu-n buget pe care-l nu-l cunosc, dar intuiesc că nu a fost unul prea mare.

Cătălin Saizescu despre film (AaRC.ro):

”Am căutat puritate, naturalețe, inocență și chiar naivitate pentru a da naștere unor personaje de inspirație shakespeariană. Trăim detașați de lumea care ne înconjoară, trăim la prim plan, indiferenți la dramele ce se petrec în imediata apropiere și care rămân într-un uncharf, în planul doi, similar cu cel din film.”

Filmul Scurtcircuit va fi găsit în mai toate cinematografele din țară, începând cu 23 februarie 2018, iar din distribuție mai fac parte printre alții: Magda Catone, Dorel Vișan, Claudiu Bleonț, Maia Morgenstern, Adrian Văncică, Nicodim Ungureanu etc.

ÎNCĂ CEVA! Tot profitul realizat din încasări va merge spre achizițioarea de incubatoare pentru copiii născuți prematur care vor fi donate spitalelor și maternităților din țară iar pe genericul din final se aude Goodbye to Gravity –  The day we die.

P.S. Mulțumesc pentru acest film, Cătăline, avem nevoie de el cu toții și mă bucur tare că am reușit să-ți strâng mâna (de vreo patru ori, dacă îmi aduc aminte) și să stăm de vorbă despre una, despre alta. Bun și vinul de Corcova! Alexia îți mulțumește pentru autograful cu dedicație de pe poster! 🙂

Despre Scurcircuit a scris și Mihaela, cu care m-am intalnit la Cinemateca Eforie.

 

scurtcircuit

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments

comments

4 thoughts on “Scurtcircuit (2017) – Punctul în care fiecare dintre noi trebuie să-și dea un RESTART

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *