Povești cu sâmburi de adevărUncategorized

Tu dai banul, ți-l gravăm, dar ne dai și Framul?

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

A fost odată ca niciodată…

Laser, frate! De câte ori nu ai auzit asta, de când a fost lansată vestita reclamă? Oi fi eu un mic Jedi, adevărat fan al filmelor Star Wars, dar până și eu m-am săturat s-o tot aud aruncată-n glumă.

Adevărul este că de mic am fost fan laser. Chit că nu exista decât în imaginația mea de copil ce se uita la un televizor alb-negru, laserul fiind… alb. Sau gri deschis.

Făceam adevărate battle-uri pe afară cu ceilalți copii, întrecându-ne în dialoguri și bețe rupte din copaci în chip “lasere” care vâjâiau amenințător. Și asta prin anii ’80, da?

Eu chiar credeam că undeva în lume trebuie să existe laser, unul adevărat. Așa că am început să scotocesc, să citesc ziare, reviste de specialitate și almanahuri, să întreb, să devin copilul ăla pisălog și enervant, să… mă transform din Padawan în Jedi, ce să mai.

Așa am aflat că există laser, “de-adevăratelea”, numai că am fost puțin dezamăgit de faptul că laserul ăsta, se folosea mai mult în labratoare, pentru știință și unele activități in domeniul medical, nu să  te luți cu soldați imperiali. 

Știam, însă, că va veni și ziua când laserul din filme va deveni o veritabilă sabie laser cu care voi putea tăia orice. Nici nu știu de ce aveam nevoia aia de a tăia… ceva. Probabil că îmi doream sabia numai ca să mândresc cu ea în fața celorlalți baieți sau în fața prințeselor ce se voiau salvate. Probabil.

Joaca de-a adultul 

Anii au trecut, am uitat de laserul din copilărie încet-încet, îmi mai aduceam aminte doar când mai vedeam câteva imagini la televizor și îmi aducea un zâmbet în colțul gurii. Cea mai aprigă sabie-laser a mea, a fost, un biet laser-breloc, din ăla de-l agăți la chei și care nu face decât lumină și un punct bine conturat. Nu făcea nici măcar un sunet, ceva. Jalnic. 🙂

Nu speriam pe nimeni cu el, cel mult agitam niște pisici care se jucau până crăpau, cum zicea și Creangă. 🙂  De agățat fete… nici atât.

Toate acestea până într-o zi. “Sfântul Graal”, a fost găsit! De fapt, el m-a găsit pe mine. M-a bătut ușor pe umăr și m-am întors. Era mai mult decât ceea ce căutasem o viață, era ceva de care uitasem în vâltoarea asta de “joacă de-a adultul”. Era un roboțel simpatic.

– Tu ești, Mandache? Fii Jedi-ul meu! De când te caut!” părea să-mi zică. Zici că era fratele din… alt designer SF, al lui R2D2. Pentru cine nu știe d-astea, e roboțelul din Star Wars, cel care fluieră când încearcă să comunice.

M-am uitat un pic chiorâș la el. Nu prea părea din neam cu alde R2D2. Aducea mai mult a Eva din Wall-E, doar că mai colțuroasă, pardon, colțuros. M-am apropiat și l-am studiat mai îndeaproape. Și-a deschis o ușiță interesantă, cu geam de protecție, închis la culoare și s-a recomandat scurt cu o voce ușor metalică: sunt BML-FC, din familia Bodor.

BML-FC

Când prietenul tău face lucruri pe care nu ți le imaginai

Am dat să scot sabia din teacă, dar mi-am adus aminte că sunt adult și nu mai ține cu d-astea. In plus, părea că suntem de aceeași parte a Forței. Eu nu mai avea rost să mă recomand pentru ca deja știa cum mă cheamă și părea pus pe treabă.

Mi-a cerut scurt sa-i dau smartphone-ul meu. Ciudat, dar i l-am dat. Era modelul de smartphone cu capac metalic pe spate. BML-FC l-a luat și, ma scuzați, și l-a introdus… în el. A închis ușița și până să mai zic ceva, a început el discuția.

Se tot dădea mare și rotund (deși nu este așa, ci din contră) că are conexiune USB, cap de scriere SCANLAB din Germania, lentilă NORTH-SMITH (SUA), că pereții laterali se pot deschide iar ușa frontală se poate elimina pentru a face loc unor obiecte foarte mari, se poate focusa prin măsurare sau cu două puncte roșii (ce?).

Mai zicea și că include pedală de control pentru serii mari (huh?) și se poate atașa optional un suport rotativ pentru inele, verighete etc.(what?). A, și cu toate astea este destul de ușurel, că nu are decăt 50 de kilograme. 🙂

Tot susținea că m-a găsit grație celor de la Colop Romănia cu care am avut niște colaborări în trecut. Probabil că așa era, ce să zic eu?

Intre timp, mi-a înapoiat si smartphone-ul care fusese înăuntrul lui și mi-a făcut semn sa mă uit la el. Nu, nu la BML-FC, ci la smart, dar nu la ecran, ci pe spatele lui, metalic.

Ce crezi că scrijelise micuțul pe spatele telefonului meu? Gravase cu laser! OAAA… Gura mea rămăsese larg deschisă minute bune. Pe bune.

[Răspunde mai jos în comentarii, iar cel care ghicește primește un bilet dus către Tatooine, la întoarcere se descurcă, sună un prieten, vorbește cu Vader, d-astea.]

Epilog. Un Nou Inceput.

Din acea zi în care drumurile ni s-au intersectat, am rămas cei mai buni prieteni. Și asta pentru că eram, cumva conectați, pe aceeași lungime de undă, dacă mi se permite, și am pus-o, astfel, de un business, pentru că așa fac prietenii buni.

Deci, aviz amatorilor, gravăm tot felul de obiecte metalice, cu accent pe smartphone-urile cu capac metalic. Este ideal pentru a scrie mesaje de amor sau pentru înjurături, na, fiecare scrie ce-și doreșțe. Clientul nostru, stăpânul nostru, un fel de Master of The Universe. El dă banul, noi gravăm si Framul. Aia e.

Așa că daca ai ceva de gravat pe metal, zic sa dai o fugă pe la noi, întreabă-n târg de frații Jedi și sigur o să dai de noi. Daca nu, o sa dăm noi de tine! Vezi ca gravăm și volume mari, da? Așa că nu te sfii. Pășește în Lumină, hai să-ți gravăm. Pune-ne la lucru! 🙂

Iar acum, pe (foarte) bune:  gravatorul BML-FC de tip fiber laser FL-M poate marca o gamă foarte largă de materiale. Marele avantaj este gravura directă pe orice metal. Aur, argint, oțel inoxidabil, alamă, aluminiu, oțel, fier etc.; toate acestea pot fi gravate direct, la o viteză foarte mare. Pe lângă metale, fiber FL-M poate grava și materiale nemetalice cum ar fi: ABS, Nylon, PVC, etc. Singurul material ce nu poate fii gravat cu această tehnologie este sticla. Permite scrierea a 800 de caractere pe secundă. Garanție Bodor 3 ani, Garanție sursa laser 100.000 ore.

Forța fie cu tie și cu noi, deci!

Articol scris pentru SuperBlog 2018

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments

comments

One thought on “Tu dai banul, ți-l gravăm, dar ne dai și Framul?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *