mandachisme

blogu' lu' Mandache

Menu
  • Despre Mandache
  • Povești cu sâmburi de adevăr
  • Povestiri HIPSTERice
  • Când ies #cubicla
  • Contacta-m-ai
Menu

Am mancat fotbal pe/cu paine :)

Posted on October 4, 2013 by

Cred ca aveam mai putin de 5 ani cand am inceput sa deprind cat de cat “tainele” lovitului mingii cu piciorul. Practic cu toti am tot dat cu piciorul intr-o minge poate si de la 2 ani. Dar eu…

Ei bine, imi aduc aminte ca locuind pe o strada cu case, si strazi prafuite, in Bucurestiul comunist optzecist, mama ma trimitea la centrul de paine din colt, sa stau la coada formata, sa astept sa vina PAINEA si sa cumpar. imi dadea bani ficsi, si-mi zicea “Iei doua paini” parca era 4 lei o paine. Parca…

Si ma duceam si stateam, si de acolo, din coada respectiva, vedeam cum se adunau 2-3 copii cu mingea si incingeau un fel de “alergata dupa minge” si o dadeau de colo-colo si tipau si se bucurau de un “gol” imaginar. Ma intrebam ce e un “gol”, ca mai auzisem eu pe la televizorul din curte, cand era specatacol mare cu vecinii, ca se transmitea vreun meci de-al Craiovei, Dinamo sau Steaua. Alb-negru. ofcors Auzeam niste nume, care incepusera sa fie familiare, avand in vedere unicitatea lor, ca nu le mai auzeam in alta parte: Orac, Andone, Camataru, Majearu, Iordanescu, Mateut,Belodedici, Lacatus, Duckadam etc. Nume cu greutate, si far de egal. Nume “tipate” in televizor sau in radio de vestitii Topescu, Graur sau Ilie Dobre. M-a urmaresc si acum 🙂

Tot stand pe la cozi de paine, practic, imi fugeau ochii la acea minge, portocaliu deschis, sau maronie, ” de 35″ cum avea sa aflu numele (35 lei, costa). mai era si “de 19” (lei) dar aia era usoara si o lua vantul la suturi 🙂
Mama, ce-as mai fi alergat si eu sa-i dau un picior. Asa aiurea, era o atractie tampa, de a lovi mingea buclucasa. Buclucasa, aveam sa aflu ca era cand sarea “ca proasta” prin curtile vecinilor tafnosi, sau in vreun geam, si sa vezi atunci jale. Revenea bucati de peste gard 🙁 Mai rau ca-n seria SAW.
Asta, daca nu executam rapid o trupa de comando alcatuita de obicei din “cel care era vinovat ca a dat-o peste gard” care trebuia sa se duca cu ochi umezi sa ceara mingea de la vecinul “cu pocinog” pe cap sau sa sara gardul si sa o ia. Povesti…

Bineinteles, ca dupa ce m-am oprit prima data cu painea calda in brate “sa dau si eu o data in ea” microbul m-a luat iremediabil, si m-a atins “acolo”, si nu m-a mai lasat muuult timp.
Uitam cu orele sa mai ajung cu painea acasa, si ajungeam de cele mai multe ori doar cu o singura paine din doua, ca na, aveam nevoie de energie 🙂 Plecam ori cand ma striga mama disperata, sau cand mi-era sete (ca cismeaua era in drum spre casa).

Inca incerc sa-mi dau seama cum de naiba la scoala in clasele primare reuseam sa incropim o miuta in cele 5 sau 10 minute de pauza? Erau asa de intense incat pareau ore. Timpul se lungea inexplicabil, cand erai atins “microb”.
Bineinteles ca “rampapapa… de lansare” pentru un viitor stelist pe viata, a fost castigarea in ’86 a Cupei Campionilor Europeni. In cate desene nu a aparut cupa aia… O desenam peste tot. La fel si stema echipei Steaua… Hm, ce vremuri! 🙂

Am ramas stelist. la bine si la rau, de atunci. Joaca de-a fotbalul a continuat apoi cu vestitii hibrizi “Victoria”, “Obligata”, “Peretelul” sau pur si simplu… fotbal. Cu porti din caramizi sau ghiozdane, cu teren imaginar, cu PIUA cand trecea vreo masina sau cu vestita “natura!”cand mingea se lovea de mediul incojurator, si asta era. O luam de al trei’spelea jucator!”:)
Am continuat prin scoala generala pana la final cand intr-a VIII-a m-am inscris in fotbalul “mare”. La Fulgerul Bragadiru. Am stat un an si m-am retras in plina glorie, cand eram “prea bun, prea ca la tara”. Liceul era prioritar. Restul e cancan… 🙂
Intre timp, nu mai mananc fotbal pe paine. Acum il savurez alaturi de o bere si ceva alune sau seminte. Hai Steaua! Hai Romania!

Acum cand am povestit de Cupa Campionilor Europeni  din ’86, se intampla ca la Bucuresti sa vina… PAM-PAAAM! Trofeul UEFA Champions League!

tt-2013_gallery_personal_picture

Mai exact… UEFA Champions League Trophy Tour presented by UniCredit in RomaniaAdica acest Tour a ajuns in Romania incadrul unui spectaculos turneu european prezentat de UniCredit, care a demarat in capitala Germaniei, Berlin, traversand Ungaria, Romania, Bosnia-Hertegovina si Bulgaria, pe parcursul a 5 saptamani.

Fanii fotbalului, vor avea astfel parte de o experienta de neuitat, intrand in lumea UEFA Champions League si traversand o expozitie presarata cu multe suveniruri valoroase, apartinand unor figuri marcante din lumea fotbalului. Drumul vizitatorilor se finalizeaza cu vizitarea Trofeului, amplasat in cel mai inalt punct, pe puntea unui vehicul special supraetajat, intr-un balcon ceremonial, unde fiecare poate urca si se poate fotografia cu acest simbol al fotbalului la superlativ, fiind transpus in atmosfera de sarbatoare.
hotspot_650x435

O noutate remarcabila este prezenta proaspat-numitului Ambasador pentru UEFA Champions League Trophy Tour in Romania, Miodrag Belodedici. La nivel international, Ambasadorul Oficial UniCredit pentru UEFA Champions League este Fabio Capello, actualul antrenor al echipei nationale a Rusiei.
tt-2013_gallery-bus

Articol scris pentru Blogal Initiative in campania Unicredit.

Category: Povești cu sâmburi de adevăr, Povestiri HIPSTERice

Leave a Reply Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

mandache pe youtube

Caută-mă la postări

Astea-s “calde”:

  • A început sezonul în care HR-ul face magie, iar managerii de buget fac febră (P) December 2, 2025
  • Breaking news! Un chatbot înțelege ce vreau să spun din prima. Oamenii… încă nu (P) November 27, 2025
  • Acel moment când pedalele sunt opționale, dar plasturii obligatorii – mic ghid de supraviețuire al orgoliului masculin (P) November 24, 2025
  • Despre cum e să fii chiriaș în propria casă când pisica devine unicul proprietar – mic ghid de supraviețuire (P) November 20, 2025
  • Nu știu ce fac, dar pare că iese ceva bun – mic-îndrumar al amatorului profesionist (P) November 18, 2025
  • Am dăruit o brățară Anyoli fără motiv. Și a fost cel mai frumos motiv (P) November 13, 2025
  • Sarmale cu accent italian și vibe moldovenesc/ Când Monini întâlnește varza murată (P) November 10, 2025
  • O seară-n Seoul, dar fără bilet de avion – Povestea unei ”găști coreene” din București (P) November 7, 2025

SB nu tace, SB face, SB se intoarce! SuperBLog 2025

mandache pe vimeo
© 2026 mandachisme | Powered by Minimalist Blog WordPress Theme