Sincer, când am acceptat invitația, de Ziua Mondiala a Apei, de a merge alaturi de alți bloggeri pentru a vizita Apa Nova – SEAU Glina (Statia de Epurare a Apelor Uzate Glina), eram sceptic. Nu știam mare lucru, iar ceea ce știam era faptul ca Bucureștiul nu are o astfel de statie de epurare a apelor provenite din gospodării. Sau că ar avea, dar nu era funcțonală. Evident că rămăsesem în urma cu toate, și că aveam să ma inșel și să descopăr că lucrurile nu stau deloc așa cum credeam.
Mai mult decat atât, SEAU Glina by Apa Nova, nu numai că preia toate apele reziduale ce provin din gospodarii, ci și pe cele care provin de la ploi, de pe străzi, practic. Iți dai seama câtă apă poate filtra în zilele ploioase? Și toate acestea doar pentru “simplul” fapt ca această apa trebuie reintrodusă in “circuitul apei in natura”, cum s-ar zice, în conditii cît mai bune, eco-friendly.
Dar să le luam pe rând, cu câteva date despre stație:
- Apa Nova este cea care administrează această statie, proprietar fiind în continuare Primaria București;
- Lucrările de proiectare și realizare a SEAU au debutat în perioada 1982-1985;
- În 2003 a fost aprobată finanțarea pentru prima fază de modernizare, proiectarea și construirea derulându-se în perioada 2007 – 2011;
- Apa Nova a preluat SEAU Glina în operare în iulie 2011;
- Apa Nova – Compania de Ape Bucuresti este la aceasta ora cel mai mare producător de energie din București din surse regenerabile.
- 55% din energia consumată este produsa pe amplasament.
- 6 ore dureaza de la intrarea apelor in Statie si pana la deversarea ei in raul Dambovita.
Mai mult decât atât, am aflat din datele provenite de la Agenția Europeană de Mediu, că de la începerea operării de către Apa Nova în 2011, SEAU Glina a contribuit decisiv la reducerea poluării asupra apelor de suprafață. Începând cu 2014, cantitatea de reziduuri poluante eliminate de către SEAU Glina a depășit-o pe cea pentru care stația fusese inițial proiectată.
Un alt punct remarcat de către Agenția Europeană a Mediului ține de contribuția pe care SEAU Glina o are la creșterea conștiinței civice privitoare la efectele poluante ale apelor reziduale și al impactului pe care acestea îl pot avea asupra ecosistemelor.
Despre Apa Nova nu știam decât faptul că alimentează Capitala cu apă și că se ocupă și de rețeaua de canalizare, nu știam că se ocupă si de apele reziduale, pluviale. Practic, ce-și dorește Apa Nova, este să afle cât mai multa lume este faptul ca asigură atât serviciul de alimentare cu apă potabilă, dar şi pe cel de alimentare cu apă industrială, preluarea apelor pluviale, precum şi preluarea şi epurarea apelor uzate, toate aceste servicii fiind cuprinse în cadrul sintagmei Apa Nova – Compania de Ape.
În momentul de față, compania are aproximativ 1800 de angajați, operează 2507 km de conducte apă și o rețea de colectare si transport a apelor uzate si pluviale cu o lungime totala de 3287,78 km și 3 stații de producție a apei potabile – Roșu, Crivina, Arcuda. Stația de producție Crivina este nouă, conectată în iunie 2006 la sistemul de alimentare cu apă a orașului București; are o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 m3/zi. Aici, pe lângă metodele clasice, se realizează tratarea apei cu ozon şi îndepărtarea micropoluanţilor cu cărbune activ pulbere.
Ca tot vorbeam, mai sus, de modernizre, sa vedem ce iseamna acesta modernizare in prezent cat si in viitor:
Ce înseamnă etapa I de modernizare:
108 milioane euro investiți
1.22 Mil. locuitori echivalenți
10 m3/s tratare parțială
5 m3/s tratare completă
Pentru finalizarea lucrărilor este nevoie de o finanțare totală de 388,2 milioane de euro, din care 62,63% vor proveni din fonduri UE, 7,7% de la bugetul de stat și 0,71% de la bugetul local al Capitalei, iar restul de 28,96% trebuie asigurat din finanțări rambursabile, potrivit documentației pregătite de primărie.
Apa Nova colaborează strâns cu Primăria pentru faza a doua de modernizare a Stației. Astfel, documentația pentru continuarea investiției și asigurarea finanțării din fonduri europene a fost realizată în procent de 80% cu ajutorul nostru.
Ce presupune faza a doua de modernizare:
Reducerea aporturilor parazite;
Epurarea completă;
Preluarea vârfurilor de viitură în storm bazine;
Bazine de retenție în zone depresionare;
Rețele noi în sistem divizor;
Deversoare de ape mari;
Caseta inteligentă.
Ce am gasit la Apa Nova – SEAU Glina, m-a facut să mă simt bine, să știu că totuși Bucureștiul este “pe âaini bune” când vine vorba de epurarea apelor reziduale si intoarcerea acesteia, in siguranță, în natură (practic deversarea ei in râul Dâmbovița).
Am aflat că Apa Nova a redus riscul de inundații datorită faptului că au curățat caseta de ape uzate de sub raul Dambovita, pe o distanță de 17 kilometri (de la Lacul Morii până spre Glina), eliberată fiind de betoane, lemne si fiare, aruncate de-alungul timpului, și care poate prelua in caz de necesitate, debite mai mari de 200m cubi/s, adică mai mult decât debitul Oltului (196m cubi/s)!
Mai jos cateva fotografii cu bloggerii ”în vizită de lucru” dar și câteva ”trofee” din ce ajunge pe rețeaua de canalizare la Stația de la Glina, precum si un clip video facut de vloggerul nostru de suflet, Pandutzu:
