#cuEnergieLovim – Energia aia bună cu care pedalăm spre un viitor mai VERDE pentru copiii noștri

Hei, salut! Salut, tu care citești rândurile așternute aici, pentru că sunt gata să-ți povestesc despre o idee, care nu este originală, pentru că puține idei mai sunt originale. Insă ideile bune sunt binevenite oricând mai ales dacă vorbim despre ENERGIE VERDE, SUSTENABILITATE, ZERO EMISII ș.a.m.d.

Dar s-o luăm cu începutul, cătinel, ca să pornim de la o premisă importantă. Fast Rewind, putem să ne teleportăm lejer în 1988 într-o gașcă bazată pe o tovărășie demnă de anii comunismului, dar… nu prea. O să înțelegi unde bat.

Pe atunci aveam 8 ani. Neîmpliniți în vara de care vorbesc. Vara lui 1988 care m-a prins pedalând spre o altfel de libertate, o libertate pe care nu o conștientizam la vremea aia, când maximul de distracție într-un București gri aflat la limita suportabilității ultimilor ani ai comunismului absurd, era plimbatul în parc, mersul la o înghețată, un film etc.

Da, am zis pedalând spre LIBERTATE. De un an învățasem să merg pe prima mea bicicletă, bunicul se ocupase de asta, și premiant fiind o meritam din plin. Tot bunicul mă învațase tainele pedalatului pe bicicleta, PEGAS-ul meu bleu, din acela care se plia de la jumătate, pentru cine își mai aduce aminte.

Vacanța de vară și povestea asta, mă prinde alături de o gașcă de haiduci, cam de aceeași vârstă, pe o șosea liberă ca-n filmul ăla, Zombieland. O șosea care ducea din vasta Capitală până, hăt, înspre Alexandria, prin Bragadiru și Mihăilești. Nu, că doar nu eram atât de zăpăciți de filme precum Racheta Albă sau Fram, ursul polar și să ne ducem cale de vreo 90 de kilometri până la Alexandria și să vedem… Vedea.

Nu, cu Bălănel și Miaunel în suflet ne-am oprit din pedalat după mai bine de 40 de kilometri, pe la Walter Mărăcineanu, până în Ghimpați, pe stânga, cum ar veni, ca și reper. Aveam să pedalez, deci, în ziua aia aproximativ 90 de kilometri, cine ar fi crezut? Eu, care pedalam de nici un an de zile și pe o bicicleta cu roți de 20 de inci ca să ne înțelegem.

A fost o ieșire de poveste, dar și cu scântei, cu ceva țipete pe acasă, d-astea… Dar amintirea a rămas, la fel și o șipcă folosită de mama pentru convingerea mea de a nu mai pleca vreodată fără să anunț. Copilărisme. Să fi plecat acum pe șosea, asta da haiducie de anii 2021!

Pe-atunci, insă, am gustat cu adevărat pentru prima dată libertatea aia mișto. Eu, bicicleta mea, prietenii, natură, oameni de la țară, aer de libertate ce urma să vină curând, după 1989.

Da, anii au trecut, pasiunea pentru bicicletă a rămas, s-a mai atenuat pe alocuri, însă, revenind în forță prin 1996 când aveam primul MTB. Eram în liceu. Adrenalină, tată! Nici nu se știa prea bine, atunci, conceptul de MTB.

Alte nebunii, munți luați la pedală, atât cât se putea atunci, desigur. Pauză de școli și familie, dar în 2013 am revenit pe baricade, de data asta și mai pasionat, cu mâncărimi în pedală atât cât să nu plec prea departe de familie, însă. Fii-mea, micuță, a fost mereu prima alegere în timpul meu liber. Au urmat, și urmează și acum, mii de kilometri luați la pedală. Dar astea sunt alte povești.

De ce vorbesc de toată pasiunea asta a mea cu bicicleta? Pentru că, deși nu pot să zic că este viitorul (el deja se întâmplă de ceva timp în țări mai dezvoltate) cam ar trebui să fie când aducem vorba despre mobilitate urbană ca variantă de deplasare rapidă fără a implica autovehicule cu combustie.

Mai mult, în urma unei vizite făcută cu o altă gașcă de haiduci, bloggeri în cazul de față, mi-a fost atrasă atenția într-un mod neașteptat de cei de la Frisomat, care se va dovedi una dintre cele mai importante piese într-un puzzle pe care vreau să-l duc la bun sfârșit. Sfârșit care va fi de fapt un început VERDE, acel VERDE de care vorbeam și mai sus în articol. 

Când am luat cunoștință de halele pe care le pot construi cei de la Frisomat, mă aflam la o expoziție, iar mai apoi, imediat, într-o astfel de hală metalică ce avea ca destinație o fermă de găini ouătoare. Era nouă, complet utilată și m-a uimit de cât de bine putea arăta, cu ce standarde înalte ne puteam mândri oriunde în lume, sincer.

Vezi AICI clipul de care vorbesc:

Acum, grație jobului și a locului în care îmi desfășor activitatea, avem în plan o nouă idee de business în care este musai să între în ecuație chiar cei de la Frisomat pentru o construcția halei în care ne vom desfășura activitatea. 

Ne dorim o hală pe care o putem ridica rapid și care să aibe costuri de mentenanță zero pentru următorii 50 de ani (așa cum sunt și specificațiile Frisomat). Mai mult alegerea ne-a fost deja ”influențată” de faptul că proiectarea, producerea, livrarea și construcția pot fi asigurate în totalitate de cei de la Frisomat. Ce poate fi mai tare ca asta?

Ce poate fi mai tare? Iți spun tot eu, aici. Că aproximativ 67% din energia electrică necesară producției se realizează prin panourile solare ce se află pe acoperișul unității de producție.

Exact așa ne dorim și noi de la viitoarea hală, să putem avea panouri solare care să acopere necesarul nostru de energie și mai mult decât atât ne dorim să devenim prosumatori, să montăm un număr de panouri solare care să ne ajute să și producem mai multă energie.

De ce? Pentru că vom avea un showroom de biciclete normale, dar și de biciclete și mopede electrice care vor avea nevoie de încărcare, la fel și stațiile de încărcare auto pentru acele electrice care vor fi cu deosebită plăcere invitate să se încarce gratis de la soare cât vor sta clienții noștri printre vehiculele pe care le vom propune.

Desigur, vom avea și spații verzi atât în curte cât și în interior, interior în care vrem neapărat să plantăm un copac, și care să aibă lumină naturală din belșug pentru o viață frumoasă alături de noi, dar și noi alături de el.

Primii pași vor fi, clar, înspre a promova și vinde biciclete și mopede electrice pentru deplasare cu zero emisii, ca mai apoi, să începem să lucrăm și la spații care vor asigura producția acestora, fiind în tratative cu diverși furnizori de mașini-unelte și know-how din țări care fac asta de ceva timp.

Știm că există concurență deja în piață, da unde nu este concurență? Avem niște ași în mânecă, pe care nu pot să-i arăt, să vorbesc despre ei. Însă atunci când poți face lucrurile un pic mai bine, mai altfel decât ceilalți, cu dragoste și pasiune, sigur vor ieși planurile pe care le-am trasat.

Gata, că mai avem de făcut ceva proiecte și mult timp petrecut în scris aici pe blog înseamnă mai puțin timp pentru planurile de viitor. Da, vorbesc de viitorul VERDE și cu iz de LIBERTATE exact ca cel pe care l-am simțit în vara aia a lui 1988.


P.S. – haștagul #cuEnergieLovim stă alături de clipurile și postările de pe social-media având un vibe pozitiv în actuala competiție SuperBlog, dar care va rămâne și în viitor.

Articol scris cu un vibe pozitiv pentru Frisomat și SuperBlog 2021

Sursa foto – Frisomat
Clipuri video: canal propriu YouTube