Povestea coțofenei și a pietrelor semiprețioase

O să las povestea mea aici, poate se răgăsesc și alții printre cuvintele mele pentru că n-ai cum… n-ai cum , înțelegi?
In primul și singurul rând, vreau să vorbesc despre o așa-numită ”coțofană”. Desigur, coțofana poate fi considerată o hoață, o cleptomană, pentru că se zice că ”fură” tot felul de obiecte care strălucesc, le duce în cuib ca să infrumusețese cuibul cu ele.

Ok, nu căuta pe net, că s-au găsit niște unii cercetătări de la nu-știu-ce institut să ne spună că de fapt nu e așa, să demonteze mitul… Who cares? Coțofana e hoață. Punct. Un fel de hoață, nu chiar așa agresiv vorbind.

Sunt păreri Pro și Contra, dar eu o sa povestesc despre ”coțofana” mea, nu despre mine, că eu nu prea am fost coțofan la viața mea – dacă mi se permite. Chiar deloc. Bine, îmi plăcea să sparg pietre mai mici, ajutându-mă de alte pietre mai mari, doar pentru a le descoperi liniile, miezul, strălucirea lui în razele soarelui.

Poate că totuși este o legătură, intre ce făceam eu și coțofana mea, hmm…

Fii-mea, pentru că ea este ”coțofana” despre care vreau să povestesc, de mică a tot adunat lucruri. Mărunte, în general, dar destul de multicele. Nici foarte multe, să nu-ți imaginezi că aveam saci. Dar mereu aveam buzunarele hainelor și rucsacilor, pline de tot felul de pietricele sau scoici, în funcție de ce era în zona în care ne plimbam. Pietre sunt si la mare, dar și la munte. Diferite, dar tot pietricele. Multe pietricele.

Biata mașină avea prin toate buzunarele, atât în habitaclu, cât, mai ales, în portbagaj, tot felul de astfel de suveniruri. Apoi, am mai luat o mașină. Nu, nu am luat-o pentru că nu mai aveam unde pune pietrele, deși, atunci când a început și ea să se umple, ne-am dat seama că greșim undeva.

Bine, Doamne-Ferește, să scapi cumva de pietricele și altele, să le faci… nevăzute, pierdute. Fii-mea avea un ”inventar” bine pus la punct în creierașul ei, știa de ele, le mai căuta din când în când, se mai uita la ele, se juca, în fine, mare lucru nu făcea cu ele, ce mai încoace și-ncolo.

Doar că era plăcerea ei. Așa cum eu aveam în copilărie, clasoare cu timbre și surprizele de la guma de mestecat, așa avea și ea un ”hobby”, dacă pot să-i zic așa. Am lăsat-o in pace, visând și eu alături de ea.

Drăguța mea, coțofană! Da, dar, să nu crezi că am scăpat prea ușor, căci anii au trecut și ceea ce părea o chestie de moment, s-a tot perpetuat, eu chiar pierzându-mi orice speranță că se va termina vreodată. Tot eu, rău, da.

Well, acum, astăzi când povestesc despre toate astea, fii-mea are 16 ani împliniți, iar treaba cu strânsul de pietricele și alte aemenea s-a cam pierdut pe la 10 ani, zic eu, NUMAI CĂ – și aici pot intra niște trompete și/sau tobe – de vreo 3 ani și-a descoperit o altă pasiune:

CRISTALELE –  PIETRE SEMIPRETIOASE DECORATIVE

WHAAAAT?! CE? STAI PUȚIN… CUM?
Nu orice cristale, da? Nu orice pietricele de la colț de stradă, ci pe cele de la StoneMania. Nu mai știu dacă a fost întâmplător sau s-a întâmplat să audă la mine în trecut când am mai scris despre Stone Mania, cert este faptul că ea, cumva, a dat de ele. Atât sub formă de pandantive, inele sau pur și simplu, cristale finisate sau mai puțin finisate, după bunul ei plac.

Mai mult, acum fiind la liceul George Coșbuc din Capitală, care este la o aruncătură de băț de magazinul Stonemania Bijou din centrul Bucure;tiului, îți dai seama cam cum evoluează lucrurile, da? 🙂

Și ca și când nu ar fi de ajuns, in primăvară am vorbit cu Iepurașul de Paști să-i aducă în dar un voucher-cadou de o anumită valoare, tocmai pentru a se bucura de el în magazin.

Ok, că sunt oleacă de influencer pe nișa asta se poate demonstra și azi, de exemplu, când o prietenă căuta de ceva timp cuarț roz, i-am sugerat site-ul celor de la StoneMania. Rezultatul? Coș plin, comanda dată pentru că a găsit ce căuta demult.

Pentru cine nu știe, magazinul StoneMania Bijou s-a lansat in 2013 și sunt expuse peste 20 000 de produse ce se regăsesc în categorii precum: feng-shui, aromaterapie si cristale naturale. Produsele sunt fie brute, fie șlefuite, confecționându-se bijuterii, manual, din acestea.

Mai multe poți afla pe site-ul lor sau îți recomand să mergi în magazin pentru că mereu vei gasi informații și răspunsuri la întrebările tale de la personalul drăguț de acolo.

Gata, că mă duc să văd ce se mai întâmplă-n cuibul coțofenei. 😉

Articol scris pentru StoneMania si SuperBlog 2022

Foto credit: canva, stonemania.ro