De ce m-am lăsat de DSLR? (I)

Am avut DSLR din 2010 cand mi-am luat de la f64 un Canon 1000D. Trebuie sa mai mentionez faptul ca am fost ”Canonist” de prin 2006 cand am avut primul Canon. Un A430, parca. Adica am avut primele compacte ce aveau sub capotă 4 megapixeli mari si lati. Avea si filmare cu sunet si zoom. O minunatie! 🙂

In 2010 am facut pasul la DSLR pentru ca ma manca demult  buzunarul sa-mi iau unul. Am prin o oferta cu buyback la f64 in care am dat ”la schimb” un aparat fto pe film, un plastic din ala naspa. Cred ca am dat vreo 1500 lei pe Canonul meu. Pana in 2016 am avut tot felul de obiective pe el, dat fiind ca-i un entry-level nu puteam sa-i pun decat obiective entry-level, altfel… imi schimbam aparatul.

Am avut kitul 18-55mm, apoi 18-55mm cu stabilizare optica, am avut 50mm f1,8 si zoom 75-300mm. Toate 4 au fost misto. Fiecare in felul lui. Am tras multe fotografii. Imi facusem ”mana” pe compacte si imi era usor sa trag cu DSLR-ul. In plus am si lucrat vreo 4 ani in zona asta a aparatelor foto digitale si mi-a prins bine.

In ultimii doi ani, insa, de cand cu revolutia asta a camerelor si super-camerelor de pe  telefoanele mobile, cat si a usurintei cu care procesai imaginile si le dadeai un Share cinstit, am inceput sa las DSLR-ul deoparte. Il foloseam la evenimente deosebite sau cand mi-era dor sa-l mai tin in mana.

Am inceput sa caut smartphonurile care au senzor foto misto, dar cum aveam buget redus m-am dus catre cele mai bune unelte din zona asta. Smarturile de la Nokia si apoi Microsoft. Lumia. Faceau niste fotografii super tari pentru niste telefoane entry, cu windows pe ele si cu rezolutii de 5 si 8 megapixeli. Mai tarziu dupa trecerea la Microsoft ceva nu s-a mai legat. Nu mai era la fel, desi am avut si 640XL cu lentile Carl Zeiss si ceva ma deranja. Culorile nu mai erau la fel cum le stiam eu, contrastul… Au gresit ceva.

Cum m-am obisnuit sa fiu mai comod si sa nu mai merg cu ditamai unealta dupa mine, mi-am propus sa trec la un mirrorless. Stiam ca-s scumpe si atat. Nu stiam care e mai bun, care-i mai versatil. Am inceput sa ma documentez citind si scotocind pe YouTube si… OLX. Sa vad ceva second sau nou la un pret decent.

Asa am ajuns la Samsung. Samsung NX300. A aparut in urma cu vreo 3 ani dar era un varf de gama ce sarea bine de 3000 de lei. Mi-a placut foarte mult felul in care arata, stil clasic, si faptul ca la cat era de mic stia sa faca o gramada de chestii. Asa ca mi-am pus la vanzare DSLR-ul si ne-am luat La Revedere cu lacrimi in ochi. 🙂

(continuarea povestii este chiar AICI)

foto: kingkmome.com