mandachisme

Invitația pe care nu o refuzi Există două tipuri de invitații în viață: cele la care spui „mai vedem”, dar nu mai vezi niciodată, și cele la care spui „DA” înainte să termini de citit mailul, iar pe a doua am primit-o într-o dimineață banală de marți, în timp ce îmi beam cafeaua și mă…

Sau cum am învățat, pe nervii mei, că în construcții nu materialele sunt problema, ci lipsa de claritate Boss, cum ar zice meseriașul, există o categorie aparte de optimism pe lumea asta, una care nu ține nici de personalitate, nici de educație, nici măcar de experiență, ci pur și simplu de naivitatea aia parțial sănătoasă…

Capitolul 1: Digitalizarea este frumoasă până începe stomacul să trimită notificări Se vorbește mult despre viitor. Despre inteligență artificială, algoritmi, aplicații care ne organizează viața și trenduri care apar și dispar mai repede decât apuci să le înțelegi. Lumea pare că se mută încet într-un spațiu digital, curat și eficient, unde totul e stocat „în…

Există două moduri în care poți începe primăvara lui 2026: fie îți vezi liniștit de treabă, îți faci planuri realiste și îți promiți că anul ăsta o să fii mai echilibrat, fie te înscrii în Spring SuperBlog 2026 și îți torni singur un shot serios de adrenalină creativă. 😀 Evident, am ales varianta a doua.Și…

În fiecare firmă există un moment aproape sacru, care apare o singură dată pe an: ziua în care se anunță că vin cadourile de sfârșit de an. Înainte de asta, atmosfera e una mixtă. O combinație de „hai să terminăm proiectele” și „nu mai am chef de nimic, e decembrie”. Managerii mimează eficiența, angajații mimează…

Ai remarcat vreodată că cele mai complicate conversații pe care le ai sunt cu oameni care, teoretic, vorbesc aceeași limbă cu tine? Mă refer la română, limba aia pe care o folosim cu toții zilnic, cu mândrie națională, poate prea mândrie în unele cazuri, dacă mă-nțelegi… Unde rămăsesem? A… până ajungem să deschidem gura și…

Pe vremea când ieșeam cu bicicleta în jurul Bucureștiului ”cu băjeții”, gașca mea avea o regulă nescrisă: „Buei, nu plecăm până nu vine Mandache cu farmacia mobilă.” Nu știu dacă era încredere sau disperare, dar fiecare plecare începea cu întrebări de tipul: – Mă, ai plasturi?– Am.– Leucoplast?– Am.– Tifon? – Am.– Ceva pentru moral?–…

Există oameni care își încep dimineața cu o cafea. Eu? Mi-o încep cu o directă de dreapta, o perversă ca pe Târgu-Ocna, de la Isis, pisica noastră tortoșel. Tortoise, cum ar veni in greaca veche (wink). Cum să zic? Isis nu e o simplă pisică. Niciodată nu a fost. E combinația perfectă între model de…

Cartea pe care n-am scris-o. Încă. Mereu mi-am dorit să scriu o carte. Pe bune! Nu neapărat O CARTE, poate mai multe cărți depinde de mai mulți factori. Culmea e că acum este mai ușor ca niciodată să-ți vezi un astfel de vis realitate. Destul de rapid, chiar. Depinde ce-ți dorești, cum te setezi, dacă…