Amintiri din calatorie (II) si ceva in plus

… Coada mare, monser, la bilete. Ametiti, intrebam, daca aia chiar e coada buna. Un nene imi spune, ca da. Sau OUI. Naspa…  Vai de coada mea si a fetelor. Desi fii-mea avea parul despletit. 🙂
Stam 5 minute, si vine o tanti sa ne spuna ca sa venim cu ea, daca suntem cu copilu’… Mirati, o urmam…

“Wow, ne baga in fata”, imi zic. Ma simt din nou romanul de odinioara… calit in atatea cozi la paine. Era o casa speciala doar pentru noi. Adica, noi si inca o familie cu copii. TIP:  Deci, daca ajungeti pe acolo, culegeti un copil, de undeva pt cateva minute!

Luam abonamentele Paris Visite. Adica 3 cartonase mici cat biletul de tramvai de la noi, si cica sa ai tupeul, sa nu le pierzi cat te plimbi prin Paris… Si valoroase pe deasupra! Ca pe dedesubt aveau o mica banda magnetica 😉

Ne suim in RER. Tren, gen personal la noi. Adica foarte murdar. Asa de murdar, incat personalul de la noi de pe linia Bucuresti – Oltenita, pare frate-su’ geaman. Da, dar al nostru nu are scrijelite geamurile cu cheia, si in limba lui Moliere… Plus, ca daca vine Nasu’… chiar vine! La francezi nu am vazut nici macar unul impaiat. E alt sistem, oricum…

Ok. Ma asteptam, ca mai informasem. Pentru cine nu stie, RER-ul e un tren-metrou, practic. Gen din anii ’70, ca  design si vechime. Are ceva mai putine statii decat metroul lor si poti traversa Parisul de la un capat la altul, mai rapid, si cu transferuri in diferite statii, la alte linii de metrou sau tramvaie. Si merge si pe la suprafata, si prin tuneluri… Numai pe apa, nu. Inca. Harti ale transportului, gasesti oriunde. Chiar oriunde. Si sunt moca. Plus ca ai hartile din fiecare vagon de metrou, foarte simple. Chiar foarte simple! Nu ai cum sa te ratacesti, daca stii si unde sa cobori…

40 de min cu trenul, m-au facut sa vad negru in fata ochilor, si sa-mi dau seama unde suntem. Negru atat de la tuneluri cat si sa constat ca 70% din populatie este majoritar, de culoare. Nu ma asteptam, la o asa mare proportie. Zilele urmatoare aveau sa-mi intareasca aceasta constatare.Poate doar in Paris… whatever…

Hotelul mai mult decat OK, Quality Paris Orleans,3 stelute, cu personal foarte friendly, in contradictie cu cei din afara lui. Ne-au dat o tripla, desi aveam o dubla ca si rezervare. no comment. Etaj 7. Si o panorama misto asupra bulevardului…

WI-FI moca, si tot aici, puteai lua micul dejun cu 12 euro, parca,  daca nu-l aveai inclus. Si era bufet, tip. Buuun… Aici am facut cunostinta cu branza Brie. Enchante!…

Cafenele si restaurante peste tot, terase, si o zona ceva mai linistita, nefiind intr-o zona turistica, desi eram in zona 1 a Parisului (hai ca am dat-o in “zone”). Twilght zone!

Am descoperit si un Carrefour Market in apropiere, prin amabilitatea receptionerului. Excelent, deja ma simteam ca acasa. Sa mai zic, ca arhitectura era la fel cu a  Bucurestiului prin centru? Exact la fel. Doar ca a lor nu-ti cade in cap, si nu e imbulinata cu rosu. Parca eram in zona Lipscani, Universitate, Romana… Si nu exagerez.  🙂

KFC si McDonald’s exact la o aruncatura de bat de noi… Bun. Sa le facem o vizita, zic… Nu in acelasi timp, totusi, si in zile diferite, normal… Rezultatul? Pai, in primul rand meniurile nu sunt toate la fel cu ce gasesti la noi. Plus ca puiul lor, creste altfel. Si e transat altfel. Ciudat, de… altfel!

Ai grija cum si ce comanzi, ca personalul stie engleza, dar o zic in franceza! Intelegi? Capisci? Nu, clar non capisco… Exact. Mai bine dai din maini si din degete, si dansezi ca si calusarii. Asta daca ai si baston. Macar sa primesti ceva de mancare…

Sa mai zic ca la KFC totul mergea ca uns? Cu grasime bineinteles. De pui sau gaina. Sau cocos… Alunecai, pe podeaua unsa, mai ceva ca pe patinoarul din AFI. Si nici macar nu stiu sa patinez. Sau stiu, dar nu am incercat! 🙂 (asta e oarecum din Alba ca Zapada, pentru cine mai stie, ca eu ma uit cu fii-mea 😉

Cum ziceam… mesele le puteai intinge cu paine si puteai avea parte de o masa copioasa, moca… dar, gretoasa! :)) Gunoiul, din locurile speciale, mai ca statea sa iasa de tot… de-mi venea sa-l strang eu… i-am lasat pe ei, totusi, nu am vrut sa par din… Romania. Refill-ul unlimited la sucuri, m-a facut sa ma simt ca la IKEA din Baneasa. Adica, bine si insetat… Deci la capitolul fast-food suntem lideri detasati la, orice tine de asta.  Si traim in Romania! Tara aia hulita de toti “europenii”… Dar aici, nu mi-e scarba sa mananc, cum mi-a fost acolo. Pentru ca sunt diferente, mon frere! Mari!

Pretul e ok. Pentru 2-3 persoane poti dat intre 15 si 20 euro. Mediu. Noi oricum nu suntem prea gurmanzi, desi nu prea o aratam :))

Revin cu ep. 3 curand. Au revoir! A binetot! D-astea…

PS: Top 3 alte destinatii pe care le-as vizita curand ar fi:
Roma – am mai fost, dar vreau sa zabovesc mai mult 🙂

Barcelona – nu am mai fost, dar imi doresc sa merg cu familia si in Spania.

Praga – o bere Staropramen, la ea acasa intr-un oras superb.

“Devino fan-ul paginii E-avion si descoperi super oferte de Black Friday.”