Chiar asa! Pe viata si pe barba mea!

N-am vorbit nicicodata despre barba mea. Am barba, da? Cum lesne se poate vedea oriunde e o poza cu mine (inclusiv aici pe blog, in articol, mai jos).

Nu e d-aia mare!E o barba, pe care aproape n-o observi, desi sunt brunet…
Mereu NU am avut… cu ce! Atata creste, atata am. Nu ca a lu’ Cosmin Tudoran de exemplu, de la Cassa Loco sau Maga&Tudoran.
Nevasta-mea aproape ca nici nu stie daca am sau nu barba. Dar asta e o alta discutie…  😀

Barba mea, mi se pare ceva al meu, ce tine de mine. E atat de personal, incat au trecut vreo 20 de ani, si nu am vorbit despre asta. Practic e mai mult decat barba, e metafizic deja 🙂

“De ce dracu’ porti mah, barba?” e o intrebare la care am cam raspuns timid de-alungul vietii.“Da-ti, ma, jos tzacalia aia!” ma mai apostrofa bunicul.

“Ia uite-l si p-asta, are cioc!” mai ziceau prietenii.

Insa acum cu valenta data de piesa lu’ alde Moga – pe care-l stiam vesnic fara barba, de credeam ca nu-i va creste in veci – pe barba mea a devenit un fel de a te da mare, cu ce ai realizat, practic. Si de ce sa nu te lauzi, daca ai cu ce?

Parazitii au cam 20 de ani de activitate si se lauda ca au 20 de centimetri! Records! Pe barba lor! Respect pentru ei! (A fost doar un alt exemplu)  🙂

Conceput fiind de o mica familie de oameni simpli, veseli, muncitori si neintelectuali, din comunism, au incercat sa imi ofere un start cat mai bun, asa cum s-au priceput ei mai bine. Tata, de exemplu, n-a avut barba niciodata! Nici cand… s-a dus cineva drag. Poate neras, asa, dar barba… NU.

A avut in schimb MUSTATA! El era ala cu mustata! Nenea ala pe care nu-l stii decat CU mustata! Sincer nici eu nu l-am vazut vreodata fara mustata. Imi faceam planuri cu sora-mea sa facem cumva sa-i “mazilim” mustata, sa-l lasam “gol” sa vedem cum e.Pana si in pozele vechi avea mustata. Chiar si la vreo 10 ani 🙂 Asa s-o fi nascut!Cert e ca tot ce a facut el in viata lui de pana acum, a cam fost pe Mustata lui.
El si Mustata. Bravo, tata!
Respect!
Si bunicul la fel. Avea o mustacioara. Atat.
A lu’ tata era d-aia mai bogata.

Mi-aduc aminte cand m-am ras prima data. Deja eram jenat si jenant cu floacele alea pe fata si sub nas in generala. Atunci era maximul ala in care toti baietii aveau vocea in schimbare, ca un “baiat” cu sexul in schimbare. Unii o aveau prea subtire, altii prea groasa. Vocea! ;)Si toti aveam un pufulet ce o daduse in negru taciune, si se tot lungea si trebuia taiat. Ras! Incercam sa imi tai cu foarfeca, dar, trebuia facut pasul. Nu m-a invatat nimeni, doar vazusem de atatea ori la tata.“O s-o faci #pebarbata !” imi zicea.
Intalnirea cu lama “aia” si aparatul ala metalic cu gratar, si picior filetant, a fost destul de traumatizant. Psihic, mai mult. Am fost destul de grijuliu sa nu ma tai, dar tot iesea nasol.

De atunci barba mea incepuse sa castige, deja, batalia finala! Desi abia mijea, m-am inscris singur si am inceput sa joc “forbal”, pe barba mea, la Fulgerul Bragadiru. Super interesant, si mai eram si bun. Dar scoala prima! “Poti sa mergi si la fotbal si la scoala, dar esti #pebarbata Te descurci?” imi mai spunea si bunicul.M-am lasat de fotbal dupa ce m-am retras in plina glorie si mi-am vazut de scoala.

M-am tot ras dar prin liceu m-am dat cu adevarat “pe barba mea”.Era mai mult un cioc dar… era!Prea ma credeam Spanul din Harap-Alb, cand ma radeam de tot. Astfel cu si pe barba mea am facut liceul. Primul din familie ce facuse LICEUL! Teoretic. Nu profesionala, da? 😉

A urmat o experienta noua pe barba mea, de capul meu, dupa liceu cu o scoala de ghizi montani asa mai old school. Frumoase amintiri, frumosi oameni, frumoase locuri si tara avem!

Tot pe barba mea au urmat si studiile superioare, normal. Intram in alta era a barbii mele. Au fost tare multe in viata mea, numai pe barba mea, dar totusi maximul de pana acum este realizarea, pe barba mea, si daca imi este ingaduit, pe a sotiei, aducerea in lumea asta, reala, plina de barbi, a… fii-mii!

Fii-mea e cea mai mare realizare pe barbile noastre (tre’ sa zic si de sotie ca altfel, imi taie barba!).
Fii-mea nu ma suporta fara barba (ca imi mai faceam de cap sa ma rad de tot cateodata) si vrea numaidecat sa-mi creasca la loc, sa ma mangaie si sa o pup, chiar daca sunt intepacios ca un arici barbos!

Sa mai zic ca m-am facut blogger… pe barba mea? 😉

De ce am vorbit despre asta? Uite aici un motiv in plus:
In această vară, Philips lansează provocarea „Fii pe barba ta!”, prin gama de produse Click & Style, două modele de aparate de îngrijire versatile, pentru orice stil. Mai multe detalii găsiţi pe site şi pe Facebook.
pe “barbile” noastre mai mult sau mai putin… reale 🙂  (foto facuta de fii-mea)  🙂