Fotogenica – visul oricarui fotograf, amator sau nu

  “This is Fotogenicaaaaa!” – la o prima strigare, de ce-mi doresc al naibii de mult, sa ajung acolo?   
     Pentru ca nu mi-am permis pana acum sa merg la un workshop foto, din varii motive. Iar, daca o iau cu inceputul meu intr-ale fotografiei, am inceput alaturi de bunicul meu la nivel de amator, cu aparatul lui Smena, si developat acasa fime, si procesare foto cu revelator, fixativ, hartie foto… alea-alea 🙂     
     Mai tarziu mi-am luat primul aparat foto digital (sar peste perioada cu cel pe film ca e neinteresant) era un Olympus. Compact. Slabut. Filma fara sunet, dar avea contrast si culoare bune. Cica!
    Apoi, lucrand in preajma aparatelor foto pe film si digitale, si a procesarilor filmelor foto, si fotografiilor pe hartie, mi s-au deschis noi orizonturi. Am crescut cu evolutia digitalelorpe piata. Le aveam pe mana, dar nu erau… ale mele!
Asa, mi-am luat primul Canon. A fost dragoste la prima vedere. Tot compact. Un A430. Bunicel, la vremea aceea, cam prin 2006.    Cu care am facut poze la botezul fetitei mele, si am si filmat pe alocuri 🙂     
     Dupa doi ani de utlizare intensa, a cedat ceva la senzor si ieseau niste aberatii cromatice.

       In 2008, aveam nevoie de un upgrade, asa ca am trecut pe Canon Sx100IS. Fii-mea crescuse si mai aveam nevoie de un zoom mai mare pentru a trage cadre in fuga dupa fii-mea, precum si stabilizare de imagine. Optic, nu digital! La fel si pe filmare. HD-ul pe filmare de atunci era… 640×480. Cu sunet! 🙂 Am tras de el cam vreo doi ani, cand simteam nevoia de un DSLR. Il am si acum, si merge brici, il foloseste sotia.
       Am inceput sa urmaresc promotii, si… l-am gasit! Primul meu DSLR, Canon 1000D. Cel care ma insoteste si acum, si cand ma duc… “sa incarc sifoane”.  😀

      Cu care am tras peste 30k de cadre, in care cred ca 80% sunt cu fii-mea. Ea a fost principalul meu model. Portret, Asfintit, Contre-Jour, Zapada, Mare, Noapte… am trecut prin toate instantaneele posibile, si fara sa ma “dau” cu presetarile. Am invatat, frumos cu manualul in mana, si cu Internetul in cealalta, despre “ce si cum” intr-ale fotografiei.

     Am cativa prieteni fotografi profesionisti, sau semi, de la care mai fur una alta. Si mare fer la “meserie” 🙂
DAR,  la un workshop… n-am ajuns.
Amator fiind, spre profi as vrea sa cutreier…
Am DSLR-ul, am filtre (polarizare, ND, UV), trepied, declasator pe fir pt fotografiere cu expunere lunga, parasolare, am obiectivul de kit 18-55mm, cat si cel de care m-am indragostit EF 50mm f/1.8… Daaa, exact 50mm, de f/1.8. Il am de 3 luni, si am pasit in alta lume. Sper sa mai pasesc 🙂 In functie de buget 🙂 

Voi reveni si cu alte articole, pe subiectul Fotogenica. Placerea e de partea mea. 🙂

Multumesc blogdefotografie.ro, Blogal Initiative si Canon.