“Maaa… Mama, asta e casa ta? Bai, Bartos ej’ nebun?” nu-si poate ascunde uimirea un un bun prieten, care nu este Smiley, cum nu sunt eu Bartos. “Bai, asta este casa ta?”
Ii raspund ca da. “Asta e casa mea! Este o casa facuta cu banii de care ti-am zis, cu creditul…”. Prietenul Sache, ramane mut, in timp ce trecem cu masina printre portile curtii, ce se deschid singure…
– Bai, sunt automate? ma intreaba uimit.
– Normal ca sunt automate, man, nu ti-am zis ca-mi fac o casa cu adevarat altfel decat toti ceilalti? Ti-am zis ca asa trebuie sa fie o casa de an 2014, ce vedeam noi in anumite filme. Si nu este SF, este ceea ce trebuie sa fie!
Sache, se uita uimit la portile ce se inchid singure, lin, motorizate fiind, si se incuie in spatele masinii.
Ne dam jos din masina si ca sa-l “omor” de tot… “Ia uite Sache, daca tot e sa ma dau mare…”
Si ii arat ca usa garajului se deschide singura, se rabateaza in sus. Sache e deja cocotat intr-un ghiveci, bulversat. Prietena lui… Ei bine prietena lui, ati auzit ceva de ea? Era cu gura cascata, si ofticata oarecum, nu zicea nici pas. De ce era ofticata? Pai sa va zic, ca ei isi luasera tot un credit pentru casa, ca si mine, de aceeasi valoare, dar isi facusera o casa… mai bine nu mai zic, dar la final voi avea un secret pentru ei. Si pentru voi, cititorii! Tineti pe-aproape!
Si cum statea Sache cocotat pe ghiveci, si-mi strivea planta, o iau pe “planta” de iubita a lui, sa ii arat ceva cu adevarat spectaculos.
– Aici este terasa, dupa cum bine observati, canapeaua de exterior cu masuta si fotolii… Stiu, vreti sa ma intrebati daca ploua, bla-bla-bla. Pai, priviti!
Si actionand un buton de la telecomanda pe care o tineam ferita, de ochii lor, ma prefac ca fac o “vraja” ca si Saruman – desi nu aveam toiag, dar aveam “toiagul cu butoane” – se deschide o marchiza actionata electric, ce acopera intreaga terasa, astfel fiind protejat de stropi de ploaie sau soare in zilele calduroase. Sa mai zic, ca am si senzor de lumina si se trge singura cand e soare puternic? Sau ca se retrage daca e vreo vijelie puternica?
– Ba, ej’ prost?! exclama Sache dand-o in Las Fierbinti style, si dandu-se de gol, cam la ce se uita la tv.
– Bai Sache, tata, vad ca-ti place teveul, te cam uiti. Ia, hai sa-ti arat ceva! si ii conduc pe amandoi sideratii, in casa.
Sache si Planta (o s-o numesc in continuare asa pe iubita lui, ca o sa vedeti ca nu va scoate vreun cuvant, ofticata fiind) intra impreuna cu mine in Living si le zic sa se aseze.
– Bine ati venit la propriul meu cinema. Floricele n-am facut inca, dar… zic, actionand un alt buton de pe telecomanda.
Deodata in casa se face intuneric, treptat, datorita jaluzelelor exterioare si a perdelelor ce se trag impreuna (sau separat, dupa dorinta mea) automat pentru a facilita vizionarea pe un ecran de proiectie, ce iese concomitent parca “din tavan”, rulandu-se de fapt 😉
Prietenii, sunt socati, de-a dreptul. Planta isi roade unghiile, de parca plantele ar avea unghii. In fine, le rulez un mic clip sa vada si ei “cum e” si le spun ca pot avea diferite grade de iluminare in casa, datorita perdelelor dar si a jaluzelelor exterioare, silentioase, nu ca cele manuale care se trag si fac zgomot cand le lasi, mai ales daca sunt mari si grele, chiar daca sunt din plastic. Mi-aduc aminte de banda aia plastificata ca o rafie, care te taie la mana cand incerci sa lasi jaluzelele. Urat. Niciodata nu mi-a placut sistemul, plus ca se strica destul de repede.
– Aici, stau cateodata cand e vreme urata afara, si rulez pe ecran, fotografii sau imagini relaxante, in timp ce imi savurez cafeaua. E tare placut.
– Observ prietene. M-ai dat peste cap, sincer. Nu credeam ca toate chestiile astea automate pot fi de un asa mare efect. Sincer! Sa fi stat acum sa tragi jaluzele pe la toate ferestrele si usile care dau afara… Sa cobori si ecranul, manual, ti se duce tot cheful de un film daca te iei cu toate.
– Asa e Sache man. Nu ca n-ar fi fost prea greu, dar de ce nu? Ne ce sa nu evoluam putin? Si avand in vedere ca nu costa mult… Voi ce casa aveti cu aceiasi bani? Ce aveti automatizat?
– E, pe dra… automatizat! Automat de doar cuptorul cu microunde si un grill electric, zice Sache aiurea.
– E, vezi? zic eu, satisfacut ca un agent de vanzari imobiliare, cu niste clienti la o vizionare 🙂
Haideti sa va vand un pont. Daca mai aveti bani, si nu i-ati investit pe toti – cei doi facura ochii mari, chiar si Planta – puteti sa aveti si voi toate astea, chiar daca aveti casa gata. Nu trebuie reconstruita, desi e recomandat ca sa fie o casa de vis. Se si numeste intregul concept… Casa Somfy!
Ei bine, orice casa poate avea dotarile Casei Somfy! E simplu cand are cine sa se ocupe de asta. Apelati cu incredere la oamenii la care am apelat si eu. Este vorba de cei pe care-i gasiti in Brasov, dar si pe site pe somfy.ro
Prietenii mei (elefanteii, de pe canapea) isi notau deja numele casei si a adresei online. Planta incepuse deja sa vorbeasca de bugetul pe care il mai au si zambetul incepuse sa-i lumineze fata.
– Multumesc mult ma’ frend, zise Sache.
– Bai, pai eu cand v-am spus, inainte sa va apucati? Ce ati zis? Lasa, ma, ca stim noi cum vrem s-o facem… Ei, cum e?
– E ireal, man! Mai pot sa zic ceva? Zi, si tu ceva? isi intepa Sache, Planta.
– Ba, ej’ prost? ingaima Planta, in timp ce statea si ea cocotata pe un ghiveci.
E clar, i-am dat peste cap, profund, in timp ce pe ecranul de proiectie se derula un episod din Phineas si Pherb cu Perry Ornitorincul si Planty – Planta cea Muta. 😀
Nu as vrea sa va dau si pe voi, peste cap, cei care ati citit toate de mai sus, dar este posibil sa aveti si voi, cu un mic efort si un click pe somfy.ro sa vedeti cum viata voastra se poate transforma exact cum vedeati in filme. Pentru ca viitorul este aici, si este mai actual si mai accesibil ca niciodata! Sincer!
Am Casa Somfy, am intimitate, securitate, spatiu extra si comoditate!
(Nota: articol scris pentru Somfy.ro si Blogal initiative, Toate fotografiile au fost luate de pe site-ul www.somfy.ro)
Este super sa ai o asemenea casa si isi usureaza foarte mult viata, cu timpul o sa se ajunga sa fie asa toate casele.
True! 🙂