Elfii din Gradina (I)

Cand am calcat prima data, dupa mai mult timp, in gradina mea, care era impanzit de buruieni si tot felul de arbusti haotici, am avut un soc. Nu se putea sa fie asa. Trebuia sa fac ceva. Ce se intamplase? Fusesem plecat, iar gardina a ramas nelucrata, iar casuta din lemn lacuit, a ramas de straja. Am intrat cu inima stransa in gradina, am calcat cu grija, pe o veche carare, si m-am oprit langa o mare si frumoasa ciuperca. Ma uit mai bine, la ea si dau sa ii fac o poza cu telefonul, cand… se misca ceva sub ea! A, trebuie sa fie vreo pasare ceva, sau vreo soparla, imi zic. Dau sa fac poza, ca-mi placea tare mult cum arata ciuperca aia, asa mare, intr-o mare de iarba verde proaspata de Primavara.
Focalizez, si trag. A iesit frumos, ii dau un pic de zoom pe ecran si mare mi-e mirarea si socul sa vad ca de sub palaria ciupercii, iese o mana, o manuta de om si o fata de copilas. Ma uit mai bine si imi arunc ochii sub ciuperca.
Nimeni! E, zic, o fi aplicatia de vina. mai sunt d-astea fake. Si nici nu imi zic bine asta, ca tup, vad ceva miscandu-se inspre casuta. Hopa…

Ma duc grabit inspre casuta, dar ma impiedic de o grebla, aparuta parca de niciunde si cad. De la nivelul pamantului vad in continuare iarba miscandu-se inspre casuta. Ma ridic, cu o sfortare, si dau sa deschid casuta. Caut cheia, o introduc in broasca, rasucesc si deschid.
Inuntru, o galagie de nedescris. Glasuri mici, pitigaiate de prichidei, mici ca niste Elfi de buzunar. sareau poznasi, intr-un mediu parca special conceput pentru ei.
Ai sosit? De cand te asteptam… imi zise o Elfita blonda, ceva gen Strumpfita.
Sunt socat, dar imi revin repede. Si ma iau repede, ca Primavara a inceput, si trebuie sa ne apucam de treaba. Avem de plantat legume, pomisori, flori multe, de renovat casuta, si tot o dadeau Covera in sus, Covera in jos.
…
(mai multe in partea a doua)