Ma uitam pe geamul apartamenului si vedeam un furnicar. De oameni. Oameni ce se duceau inspre si veneau dinspre… Nu stiam exact de unde. Aveam o vaga banuiala, ca-i vedeam cu tot felul de cutii si de cutiute, care mai de care in brate, scoase din portbagaje de masini, parcate pe avarii in fata blocului.
Ba, imi, zic, Black Friday i-a innebunit pe toti. Cobor. Pe scara ma tot intalnesc cu vecini pe care-i stiam asa, mai degraba din vedere. Intreb si eu, avand senzatia aia idioata ca s-or da pe degeaba si nu stiu eu. Raspunsul lor m-a bulversat. Se luau cu bani!
Da, dar cu bani putini! Erau reduceri! Mari. Desi nu mai era Black Friday, toata lumea de pe scara isi lua cate ceva.
“Provizii pentru iarna!” glumeste unul. Hai frate… Hai cu varza, cu gogonelele, muraturi d-astea, ce naiba faceti cu atatea electronice? Va uitati la teveu la gogosari?
A, ati pus deja gogosarii? Si eu unde eram? Eu n-aveam nici varza, nici muraturi. Inca! A, si n-am nici cine stie ce electronice prin casa. Adica am, dar nu d-astea.
Imi ascut simturile auzului si aud fara sa-mi dau seama un ABD Computer. Ma duc in casa si dau drumul calculatorului meu prafuit. Mama, bun ar fi un laptop! Unul simplu sa-mi fie lejer de tinut prin casa, sa nu ocupe loc, silentios… d-astea.
Caut pe google, ceea ce am auzit la vecinu’. Tastez ABD COMPUTER. Ma duce pe magazinul online abdcomputer.ro si o lume cu adevarat interesanta mi se deschide.
Nu stiam de ei si se pare ca totcmai eram ultimul ce aflasem. Preturi mici la tot felul de echipamente electronice pentru acasa. Cum se anunta o iarna lunga de… trei luni, o sa cam am nevoie de una-alta prin casa, sa-mi treaca timpul intr-un mod funny si util.
Laptopuri (ceea ce incepuse sa ma intereseze si pe mine) si accesorii pentru laptop, desktopuri, monitoare, imprimante de tot felul etc.
Imi suradea ideea de comanda si eu cate ceva sa-mi fac cadou de sarbatori dar sa fac si cadou celor apropiati una-alta, pentru ca erau la preturi foarte bune.
Zis si facut! M-am bagat la comandat online, si cum nu mai aveam rabdare sa stau acasa sa mi se aduca prin curier, m-am decis sa ma duc la magazin direct sa ridic comanda.
Si uite asa m-am alaturat si eu furnicarului de oameni ce il vazusem pe geam. Imi ridic privirea in sus cu o cutie in brate, privesc blocul si imi imaginez ca cineva acum, un vecin, o vecina, se va afla exact cum am fost si eu, in spatele geamului privind afara, la oameni, si ajungand intr-un final… ca mine. Fericit. 🙂
