Plec si eu ca tot romanu’ intr-o bine-meritata vacanta, dupa aproape juma’ de an de munca. Nu’s ce ma mananca pe mine sa tin un jurnal de calatorie. Simteam ca va fi o vacanta de doua saptamani, de pomina, probabil. Sau poate ca am vrut sa reeditez vacanta de la Piatra Neamt de acum vreo 18 ani?
O vacanta de vara, de liceu. Plina cu de toate. Un fel de “Hangover” dar fara sa fi baut nimic! Noroc ca mi-a ramas de atunci, jurnalul. Fotografii? Mult prea putine.
O sa redau mai jos cateva din insemnari, asa cum mi-a venit, fara inflorituri, ca sa vedeti ce nebunie a fost.
Noroc cu era digitala ca poti tine lejer un jurnal. Deci, #jurnaldecalatorie 🙂
09.06.2015 – iata-ma cu catel si cu purcel cu rucsacul in spate, in aeroportul Henri Coanda, asta dupa ce am dat la taxi cat nu face. Aia e, daca prietenii se oftica cand tu pleci inainte lor in vacanta. Sunt singur si am bilet spre… Roma.
Dupa o privire scurta prin oferte turistice si ceva prieteni intrebati, mi-am propus in doua saptamani sa vad Roma, Paris, Trier -un orasel din Germania de la granita cu Luxemburgul si chiar si Luxemburgul si… ce-o mai fi.
Aoleu am o frica de zbor… Dar e mai rapid, la naiba! E un fel de circuit cu avionul, dar nu intru-totul.
Vasile, stai tata, ca n-am pasaport, am numai cartea de identitate, ce te uiti asa la mine? (Vasile era vamesul). Ah, de-abia astept sa vad stewardesele sa-mi treca raul de avion si de Vasile. 🙂
Da, dupa cum stiam stewardesele romance sunt cele mai frumoase. Nu mai conta ca aripile avionului falfaiau ca aripile unei randunici, nici golurile de aer, nici faptul ca am plecat pe-o vreme ploaiasa din Bucuresti. Pana a decolat si a spart norii, imi venea sa deschei un decolteu ceva la una dintre stewadese, doar-doar mi-o mai trece. Noroc ca ma tineam bine de… fata de langa mine. O, aveam partenera de zbor. Nici n-o observaem din cauze de frici inchipuite. Chiar, cine m-a pus sa ma uit la filme cu avioane inainte sa plec? Chiar si parodii asa cum erau…
Ajung in Roma. Ciao! Arivederci! Pizza! Vafanculo (sau cum s-o scrie) Toto Cutugno, Celentano… incerc eu sa-mi aduc aminte “o boaba de italiana”. Noroc ca toti aici la Roma vorbesc… romana. Unde-i hotelul? Partenera mea de zbor, Laura, merge la acelasi hotel cu mine!
Ah, Fontana di Trevi, unde esti?
10.06.2015 – macat mic-dejun copios la hotel. Ce mic-dejunuri dulci au astia, p-aici! Stau aprope de centrul Romei. O iau pe laura… Ah, laura, ce noapte minunata! “50 shades of Grey” scrie pe mine. Da, mi-am luat tricou cu filmul, de la niste “niggeri” ce isi vand pe jos, pe trotuar tot felul de “suveniruri”.
Bifat Colosseumul, cu Laura de mana. Parca ne-am cunoste de-o… zi. 🙂
Ii zic ca aici in Roma simt ca rezonez cu locurile. Na, ma si chema Marius. Nume latin. Nu cred ca ai mei stiu asta.
Laura manaca pizza cu doua maini. Ho, Laura, mai lasa-mi si mie! Laura e in interes de servici, un fel de work and travel nu ca mine, handralau pe coclauri de pe vremea lui Traian. Imi place metroul din Roma. Te descurci lejer si e rapid si destul de ieftin daca iti iei abonament de o zi. Picioare sa ai sa colinzi.
La Vatican, Laura se pune in genunchi si ma cere de… sotie. Nebuna rau, fata asta! Sper ca papa Francisc e cool-guy si nu ne urmareste de dupa vreo draperie papala.
12.06.2015 – piatete, saruturi fierbinti prin tot felul de restaurante micute si cochete, dorinte puse aruncand cu moende in tot felul de fantani… zile de vacanta cu Laura, la Roma. Aprope ca nici nu am mai apucat sa scriu in jurnal, ca fata asta nu ma lasa. 🙂
13.06.2015 – aeroportul Fiumicino. Decolez spre Paris. Surpiza! Laura merge cu mine! What the… Vom fi indragostitii “aia” din Paris!
Fata asta e terorista. Imi deturneaza vacanta. Intr-un mod neasteptat de frumos. Imi refac calculele si vom ramane la paris pana la sfarsitul vacantei ca vrem sa simtim Parisul prin toate colturile lui.
Aterizat aeroport Charles de Gaule si luat RER (tren ce face legatura cu orasul) pana in zona 1 a orasului iubiri. Pana in inima Parisului.
16.06.2015 – zile misto mi-a fost dat sa traiesc pe aici. Nu ne mai dam dusi de langa turnul Eiffel. E al nostru, gata l-am revendicat. Pentru noi e facut. Selfie-uri, fotografii-cliseu cu tinutul in palma sau de varf… Prosteli cu dragoste, saruturi fierbinti, imbratisari ca intr-un roman siopos.
18.06.2015 – am fost la Disneyland. Mama, cum a fost! Povesti, tata! Am stat acolo doua zile pline. Am colindat cele doua parcuri. Adica si cel cu Studiourile de film. Genial ce au putut sa faca oamenii aia acolo. Parada de la sfarsit de zi… Fiecare zi acolo este la fel, dar diferita. Povesti, lume fericita, copii numai zambet si multa energie pozitiva.
Ne-am simtit bantuiti in Casa Grozei (nu mai stiu cum ii zice) ne-am tinut in brate in barca din A Small World si am facut pe printul (asa Shrek cum sunt eu) si printesa in Castel. Locuri de vis,.
20.06.205 – inca mai putem, vom vizita si Palatul Versailles, si ne vom plimba pe Sena, Champs Elysee si chiar si prin cartierul ala futurist al Parisului, La Defense. Toate au farmecul lor si sunt menite, noua parca.
21.06.2015 – vorbim deja de nunta, si ne consumam iubirea prin mici cafenele cu iz de ani interbelici. Frumos Parisul, dar trebuie sa ne intoarcem curand in Micul Paris. Acasa.
Va incepe o noua aventura. O aventura ce sigur ne va duce in Luna de Miere, iar aici, la Paris sai poate chiar si la Roma. Via Vacante Speciale.ro 🙂
Articol parizian si roman pentru SuperBlog 2015
1 thought on “O vacanta ca-n filmele de dragoste”