A fost o perioada interesanta, probabil ca atunci ”mi-am facut mana” cu scrisul, cu vorbele. Nu era net, nu erau calculatoare si socializare decat prin… scrisori si corespondenta. Probabil ca eu am adus Posta in halul in care se afla acum, am secatuit-o de puteri inca de prin 1992. Au fost niste ani in care corespondam cu fete de prin tara. As vrea sa mai stiu acum ce naiba scriam in scrisorile alea, si cum scriam. Ar fi tare interesant pentru mine sa vad niste scrisori de-atunci. Stiu ca ne trimiteam si fotografii, dar dupa niste rugaminti din alea mari. 🙂
Mai tarziu, s-a acutizat problema, daca pot spune asa. Erau niste ani de sfarsit de liceu si eu imi gasisem o iubita in alt oras, cu care ma vedeam numai in vacante. Tragic. Ei, nu chiar atat de tragic, ci dragostea era mare, mare. Asa ca au curs sute de scrisori, SUTE. Nu stiu daca au fost peste o mie dar cred ca au fost destul de multe si foarte aproape de mia aia.
Nu asteptam raspuns la o scrisoare ca deja trimeteam o alta, alta si alta. Nici la telefon nu puteam vorbi prea mult pentru ca fix nu aveam si era inceputul telefoniei mobile cand era aldracului de scump sa trimiti si un banal SMS. Iar ea nu avea mobil. 🙂
As vrea sa mai citesc una sau doua scrisori de atunci, hai trei. Nu stiu daca se mai poate acum, dar ar fi interesant ce naiba puteam spune in atat de multe scrisori, ca de Te Iubesc te saturi din prima luna, nu? Sau… nu?
Ale tineretii valuri, cum se zice. Doamne, cat de anevoios era sistemul. Dar stiind ca atat se putea la vremea aia, nu aveai cum sa iti imaginezi ca vrei mai mult. Mai era nebunia aia cu datul dedicatiilor la radio si sa asculte si persoana respectiva al ora cand se dadeau dedicatiile, plus ca pe TVR era la dispozitie si Teletextul. Alte scrisori, de data asta catre TVR, cad se facea un top de muzica si mai puteam sa scriem si cateva ganduri pe-acolo… Ce misto era! Prin 1994, cred ca era acea perioada.
Asia au fost anii ’90 pentru mine in materie de scris. Scriam de mana frate, la greu, pe langa ceea ce scriam, oricum, la scoala. Probabil ca de-aia nu am mai scris de ani buni mai mult de o fraza pe o foaie de hartie, cu pixul. Probabil.
photo credit: pixabay.com