Un pic de context, la început:
Trăim într-o lume gri. Tu, eu, noi. Nu, nu este numai alb și negru, este o lume gri. Știu că avem cerul albastru, un albastru cum nu mai găsești prin galaxia asta, avem semafoare în trei culori, avem LED-uri strălucitoare noaptea și niște asfințituri senzaționale ce ”explodează” pe rețelele de socializare la sfârșit de zi.
Salut! Eu sunt Gri, atât de gri încât visez cu ochii deschiși, gândesc și respir… gri.
Cum pot fi atât de gri, dacă mi se permite, într-o lume atât de colorată?
Până și mâncarea este mai colorată ca niciodată și ne îmbie din fotografii frumos ”filtrate” sau când sunt live în farfuria din fața ta, iar magazinele sunt atât de atent aranjate încât te crezi în povestea lui Lewis Caroll. Un mic Alice, prin mall-ul minunilor.
Ok, să mai amintesc de tehnologia ecranelor televizoarelor, tabletelor și smartphone-urilor? Culori vii ce te înhață de gât, de ochi, hipnotizându-te. Cu toate acestea…
Eu rămân Gri. Poate că așa mi se spune pe la colțuri: Omul Gri. Ha-ha-ha, păi Omul Negru are o prestanță, are o atitudine de… speriat, ca să zic așa. Iar Omul Alb e precum Omul Spân. Cel puțin așa îl simt eu, ce poți să faci? 🙂
Omul Gri (și nu mă refer la vestitul Grey, da?) nu a fost dintotdeauna așa, a fost un om cu un suflet mai colorat decât al multora, a fost omul care prețuia culoarea, pe care o ridica la rang de artă-n fotografiile lui. Fotografia în alb și negru are frumusețea ei aparte, te poate duce sus de tot sau te poate coborî într-un abis al întunericului absolut. Frumos dus în extreme.
Azi o aștept pe Raluca. Va veni pentru un Photobook. În alb-negru, desigur. Ceva-mi spune că va fi o zi deosebită, probabil vremea de afară, e mohorâtă. Glumesc, urăsc griul de afară precum îl și iubesc în egală măsură.
Intră Raluca, bătând la ușă, tocmai când contemplam stropii care curgeau, alea-alea… Mă întorc, o privesc un pic mirat. Ea se uită la mine și mai mirată. Imaginează-ți doi mirați uitându-se unul la altul. Liniște. Liniște și stropi de ploaie pe geam.
Imi simt bătăile inimii crescând și un gând mă străfulgeră: fac un atac de panică sau de cord, una din două! Nu cred că este nici una, nici alta, pentru că niște ochi de un verde absolut mă pironesc, mă mângăie și mă salvează din ghearele agresive ale unei disperări neînțelese.
O rog frumos să mă ierte pentru acest moment, ea îmi zâmbește cu niște buze, reliefate de un ruj cremos, pe care am simțit că vreau a le iubi chiar din clipa aia. Nu zice nimic. Eu o sorb din priviri mai ceva ca un scaner de maximă rezoluție. Nu, nu e science-fiction, nu e realitate-augmentata, este cât se poate de reală și este a mea, este aici. Bine, încă nu este a mea, dar… you know, right?! (cum ar zice un poetul nepereche) 🙂
Ne-am așezat amândoi pe canapea, uitându-ne pe furiș unul la celălalt, până la un moment dat când mi-am luat camera foto iar ea a tresărit ușor. Am tresărit și eu, un moment oarecum hilar, privit acum, de-aici. Ne-am zâmbit și-n momentul imediat următor, mă jur că am auzit ceva de genul: ”ingrediente active de ultimă generație: acid hialuronic, pudra de diamant, Vitamina E”. 🙂
M-am încruntat puțin, deoarece ea nu rostise niciun cuvânt. O întreb dacă a spus ceva, iar ea râzând îmi spune doar atât:
– Știu că te-am fermecat, este noua gama de machiaj Gerovital Beauty.
Am rămas interzis, nu credeam că voi auzi chiar cuvintele astea. Bine, nu mă așteptam să-mi spună că sunt Făt-Frumos sau Ryan Gosling (nu mi-a venit alt actor arătos în minte, acum) și că s-a îndrăgostit iremediabil de la prima vedere, dar pe moment m-am mirat că nu a adăugat un: produsele sunt disponibile doar in magazinele de brand Gerovital şi Farmec şi în magazinul online www.farmec.ro 😀
Ceee? De unde îmi vin cuvintele astea în cap? Cum este posibil să ”aud” așa ceva?
Raluca stătea liniștită, la o măsuță și își reîmprospăta machiajul ce părea sută la sută natural, cumva așa în slow-motion, cel puțin așa o percepeam și o ”sorbeam” eu, dacă înțelegi fenomenul.
Ședința foto ce a urmat a fost de poveste, o poveste de dragoste în care ea s-a jucat cu mine, cu aparatul meu de fotografiat, cu luminile, cu mine iar și iar. Și iar. Și…
Trăgeam fotografii în rafală, ca un nebun, uitând de faptul că tot eu trebuia să stau să aleg, să prelucrez, să le retușez. Nu mai conta, încercam să mă hrănesc cu imaginea ei. Eram atât de cuprins de emoție și de-o energie ciudată încât nici nu mi-am dat seama când am terminat de umplut două carduri de memorie.
Pauză! Ne-am așezat amândoi la câte o ceașcă de cafea și ne-am vorbit din priviri, ne-am povestit, ne-am cufundat unul în ochii celuilalt, ne-am atins și am roșit ca un adolescent care și-a întâlnit prima dragoste.
Am privit spre fereastră, în stropii de ploaie se jucau acum razele unui Soare aflat la răsăritul colorat și crud ale unei noi zile. Fotografiile din cameră prinseseră culoare iar cerul era din nou așa cum îl cunoscusem cândva.
Hmm… noaptea, ne fusese un bun prieten, un sfetnic de taină care știe să lege oameni. Pentru totdeauna.
Lăsând povestea deoparte, machiajul unei femei este foarte important în viața noastră a bărbaților, poate mai important decât felul în care îl percep ele pentru ele. Un pic mai multă culoare, un contur, o subliniere a trăsăturilor frumoase, vor fi mereu o premisă pentru o viață socială mai interesantă, mai sigură, frumoasă și cu mult FARMEC.
Gama Gerovital Beauty de la Farmec, este o nouă gamă de produse pentru machiaj (ten, buze, sprâncene, ochi și unghii) ce intră pe piața machiajelor decorative, în care specialiștii Gerovital au folosit ingrediente active de ultimă generație (vezi și clipul de mai sus).
Articol scris alături de Raluca, pentru Spring SuperBlog 2018
Hey, este minunata povestea pe care ai creat-o aici. Cu machiaj sau fara, Raluca pare o femeie superba.
Este. Suntem împreună de 17 ani. 😉