Fii atent la ce am sa povestesc aici, pentru ca este important ca prin ce am trecut eu sa nu treaca nimeni. Ok, nu vreau sa par vreun super erou ori something, ca vreau sa salvez oamenii de la nu stiu ce cataclism, nu… DAR este al naibii de important sa iti zic aici ce s-a intamplat si sa revin apoi cu niste sfaturi.
Vreau sa vorbesc despre o perioada petrecuta acum ceva ani, pe vremea cand locuiam intr-un bloc normal, cu apartamente normale, unul de tip comunist, norma, dar nu prea are importanta, pentru ca desi era si este inca, un bloc construit inainte de 1990, nu are importanta, deoarece oamenii ce locuiau acolo erau gospodari si aveau grija de comunitatea lor si de bloc.
Adica se facea curatenie perioadic atat pe scara cat si la subsol, acolo unde erau cateva boxe cu acareturile fiecaruia. Bineinteles, ca se insista la fiecare sa nu aiba in acele boxe chestii perisabile, ceva ce ar atrage gandaci sau rozatoare.
In fine, faza este ca desi locuiam la etajul trei al blocului, la etajul 3 din 3, ca sa fiu mai explicit, intr-una din zile, mare mi-a fost mirarea sa observ in balconul propriu care era inchis cu tamplarie PVC si geam termopan, niste… excremente de soricel. Nu mari, deci… soricel.
In capul meu a fost: ”doar nu o sa am nevoie de servicii deratizare”.
Ok, am tras concluzia ca o fi venit cumva pe peretele blocului si a intrat si poate a si plecat, avand in vedere faptul ca aveam si o catelusa si ma gandeam ca daca soricelul simte vreun animal, gen pisica sau caine, o sa o stearga de acolo.
Toate bune si frumoase pana in alta zi cand am gasit din nou urme, dar de data asta in bucatarie. Deja era nasoala treaba. Pe langa excremente, gasisem si o bucata de paine roasa pe blatul din bucatarie. Naspa, zic. Naspa rau. Nu imi aminteam s-o fi ros-o eu. 😀
Deci, am inceput sa scotocesc cot la cot cu catelusa familiei, daca mi se permite, doar-doar o sa gasesc fiara care, ma gandeam eu ca a trecut cumva din balcon in bucatarie. Acum, nici in balcon nu prea avea cum sa intre de afara, deoarece era balcon inchis cu tamplarie PVC, iar la fereastra pe care o deschideam, aveam plasa de insecte si ar fi trebuit sa o gasesc roasa, deci…
Cautand bestia ce-mi crantanise painea, imi dau seama ca miroase funny, dupa mobila de bucatarie, a miros din ala cu iz de soricel, cine a avut de-a face cu rozatoarele candva, stie cum miroase. La bloc nu mai avusesem de-aface cu asa ceva, am stat la casa, iar acolo se mai intampla sa ma intersectez, dar de obicei aveam pisica si se rezolva. Dar, la bloc era destul de dubios. Doar nu era sa-i chem pe cei de la GhostBusters, nu?

Nu gasesc in acea zi dihania, dar ma apuc sa curat si sa fiu cu bagare de seama ca nu cumva sa fie pe undeva, ca daca a intrat in bucatarie, e clar ca poate sa se duca oriunde in casa. Naspa de tot. De obicei soriceii ici stau prin aragaz, dupa mobila sau masina de spalat, ori gauri ce dau spre canalizare. Deci putea fi oriunde. Catelusa se facea ca nu stie despre ce e vorba, deci nu ma puteam baza pe ea, clar.
Vine insa fatidica zi in care imi dau seama ca am soricei in casa, pe bune. Cum mi-am dat seama, ma intrebi? Pai erau dupa mobila, prin bucatarie, in dormitor si in baie. Nu peste tot deodata, dar probabil ca fugeau de colo-colo, iar catelusa dupa ei.
Cum nu puteam pune chestii nasoale de killărit rozătoare, am inceput sa-i prind cu vestita prinzatoare facuta dintr-o tavă, un castron, o nucă, scobitoare si cascaval. Si am prins destui pana sa imi dau seama pe unde intra atatia. Pe unde? Pe coloana cosului de fum si prin centrala de apartament.
Da, exact, blocul era prevazut din constructie cu cos de fum pentru sobe, iar centrala era conectata printr-un burlan. Cum nu era iarna, ei urcau de la subsol pe cos si apoi intrau unde voiau ei. In tot blocul, la toata lumea. Pana ne-am vorbit intre noi cum sa scapam de ei, trecuse vreo luna de zile si ne exasperasera.
Asa ca am trecut la artileria grea, eu fiind blogger, auzisem de Compania DDD, cu serviciile lor de Deratizare, Dezinsectie si Deinfectie. Care, din septembrie 2018, Compania DDD a devenit prima firmă de pest management din România acreditată CEPA (Confederaţia Asociaţiilor Europene pentru Managementul Dăunătorilor).

Ei au fost cei care ne-au ajutat sa scapam de hoardele de invadatori. Invadatori mici, dar bagaciosi, care erau chiriasi la noi dar nu plateau nicio chirie. Din contra. Avand de partea lor experienta bogata si background-ul legat de clientii lor care sunt fie institutii publice, fie asociatii de proprietari sau magazine si centre comerciale, fiescoli, gradinite si spitale sau spatii exterioare – ne-a fost extrem de usor sa-i alegem pe ei.
Ce au facut cei de la Compania DDD?
Tehnic vorbind, prin deratizare chimica, au montat statii de intoxicare evaluand gradul de infestare, transformarea mediului intr-unul ostil rozatoarelor, eliminarea surselor de hrana si a acuzatorilor, folosirea unor capcane mecanice, selectarea raticidelor in functie de daunatori etc.
Sunt cateva etape de parcurs si este un proces de durata in functie de gradul de infestare, in medie fiind vorba de o singura etapa, care se poate repeta daca este nevoie.
Asa ca in caz de o aemenea ”calamitate” stii ACUM la cine sa apelezi.
Du-te cu incredere pe link-urile de mai sus pentru mai multe detalii, pentru ca de atunci tot blocul are aprecieri la adresa celor de la Compania DDD pentru rapiditatea si profesionalismul lor.
Foto credit: comapniaddd.ro, pixabay
