blogu' lu' Mandache
Ai remarcat vreodată că cele mai complicate conversații pe care le ai sunt cu oameni care, teoretic, vorbesc aceeași limbă cu tine? Mă refer la română, limba aia pe care o folosim cu toții zilnic, cu mândrie națională, poate prea mândrie în unele cazuri, dacă mă-nțelegi… Unde rămăsesem? A… până ajungem să deschidem gura și…
Pe vremea când ieșeam cu bicicleta în jurul Bucureștiului ”cu băjeții”, gașca mea avea o regulă nescrisă: „Buei, nu plecăm până nu vine Mandache cu farmacia mobilă.” Nu știu dacă era încredere sau disperare, dar fiecare plecare începea cu întrebări de tipul: – Mă, ai plasturi?– Am.– Leucoplast?– Am.– Tifon? – Am.– Ceva pentru moral?–…
Există oameni care își încep dimineața cu o cafea. Eu? Mi-o încep cu o directă de dreapta, o perversă ca pe Târgu-Ocna, de la Isis, pisica noastră tortoșel. Tortoise, cum ar veni in greaca veche (wink). Cum să zic? Isis nu e o simplă pisică. Niciodată nu a fost. E combinația perfectă între model de…
Cartea pe care n-am scris-o. Încă. Mereu mi-am dorit să scriu o carte. Pe bune! Nu neapărat O CARTE, poate mai multe cărți depinde de mai mulți factori. Culmea e că acum este mai ușor ca niciodată să-ți vezi un astfel de vis realitate. Destul de rapid, chiar. Depinde ce-ți dorești, cum te setezi, dacă…
Cum am învățat că iubirea nu are calendar. La 40+ ani Sunt genul ăla de om care face cadouri fără motiv. Il știi? Nu? Hai să povestim… Fac cadouri fără motiv. Da, nu pentru că aș fi uituc (deși, recunosc, mi s-a mai întâmplat să uit o aniversare și să compensez eroic după), ci pentru…
Mama s-a întors acasă după cincisprezece ani de Italia,A fost plecata, cu unele intemitențe, poate chiar mai mult de 15 ani, dar cine ma stă să calculeze acum?Mai mult mama a a fost plecată, pentru că a mai fost plecat și tata, dar el s-a mai întors pe-aici pentru a pregăti căsuța de la țară…
Puțin context.Fiica mea, Ale, are 19 ani. E din generația care învață dansuri de pe TikTok, dar ea are ștate vechi într-ale dansului, mai ales că a făcut dansuri de mică. Street-dance de regulă, pentru mișcare și tot ce derivă din activitatea asta mișto la care eu visam când eram prin liceu, dar prin anii…
Nu știu la alții cum e, dar știu cum a fost la mine. De mult timp cochetam cu ideea de improvizație, de exerciții de improvizație. De ce? Pentru că… ”era stand-up”. Da, apărută la noi de ceva ani în care se distinge și spectacolul de impro, improvizație. Capisci? M-am descurcat de mic cu improvizația, cumva…
”Pe lemnul ăsta s-au scris primele amintiri. Unele cu pași mici, altele cu genunchi juliți.” Nu vreau să spun că povestea începe cu primii pași pe care i-am făcut pe parchetul de acasă al bunicilor. Nu, pentru că nu eram conștient de acel parchet, că există o podea pe care este un parchet masiv din…
”Meditez privind natura. Practic… stau și mă-ntreb: de ce nu m-am născut copac?” 🙂 Liniște. Stau pe terasă. Soarele îmi mângâie fața. Sunt cu ochii închiși, inspir, simt mirosul ierbii umede de dimineață. Simțurile îmi rulează-n ”blană” astfel încât să mă bucur de fiecare secundă. Aud vântul care deranjează calm frunzele îngălbenite din pomi și…